Criza a îngreunat absorbţia fondurilor europene

Efectele crizei economice "au accentuat dificultăţile întâmpinate în implementarea Programelor Operaţionale, inerente primului exerciţiu de programare a fondurilor structurale şi de coeziune în România", ne-a precizat Coralia Zadorojnai, reprezentantul Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS). Astfel, potrivit domniei sale, în pofida progreselor înregistrate în perioada 2009- 2010, există în continuare o serie de dificultăţi şi blocaje care în-frâ-nează implementarea programelor operaţionale. Acestea sunt legate de lansarea şi derularea procedurilor de achiziţie publică, obţinerea resurselor financiare necesare pentru asigurarea cofinanţării, în special în cazul autorităţilor locale şi beneficiarilor privaţi (firme, ONG-uri), capacitatea şi expertiza destul de limitată a beneficiarilor din administraţia centrală şi locală în pregătirea şi implementarea corespunzătoare a proiectelor, precum şi de numărul insuficient de personal angajat la nivelul majorităţii structurilor implicate în implementarea şi coordonarea programelor.

Etapele procedurale care trebuie parcurse în cadrul procesului de absorbţie a acestor fonduri conduc inevitabil la un decalaj în timp între momentul depunerii unui proiect, aprobarea lui în urma unui proces de selecţie şi evaluare, semnarea contractului de finanţare şi începerea implementării efective prin lansarea achiziţiilor publice în vederea contractării serviciilor şi lucrărilor prevăzute în proiecte, ne-a menţionat doamna Zadorojnai, adăugând: "Există un decalaj şi între efectuarea plăţilor interne către beneficiari şi rambursarea efectivă de către Comisia Europeană a sumelor. Acest decalaj se datorează procesului de certificare atât în plan intern cât şi la nivelul Comisiei Europene a cheltuielilor efectuate de beneficiarii proiectelor".

Pentru remedierea acestor situaţii, la începutul anului 2009 a fost înfiinţat un Grup Interministerial la nivel înalt, în vederea monitorizării absorbţiei fondurilor comunitare. În cadrul lui au fost analizate şi decise o serie de măsuri concrete pentru simplificarea mecanismelor de implementare şi eliminarea blocajelor şi întârzierilor în absorbţie. Printre acestea se numără îmbunătăţirea Ghidurilor pentru Solicitanţi şi reducerea numărului de documente solicitate la depunerea proiectelor, flexibilizarea unor criterii de eligibilitate a solicitanţilor, accelerarea procedurilor de licitare prin modificarea legislaţiei privind achiziţiile publice, adoptarea unui cadru legis-lativ cuprinzător şi coerent pentru fluxurile financiare aferente fondurilor structurale şi de coeziune şi acordarea unor fa-cilităţi fi-nanciare pentru beneficiari.

De asemenea, în luna iulie 2010 a fost adoptat un Plan de măsuri prioritare pentru accelerarea absorbţiei instrumentelor structurale, care vizează măsuri pe termen scurt şi mediu de întărire a capacităţii adminis-trative a structurilor responsabile cu coordonarea, managementul şi controlul instrumentelor structurale, precum şi a beneficiarilor publici, planificare strategică la nivelul fiecărei Autorităţi de Management şi Organism Intermediar a ţintelor de contractare şi plăţi până în decembrie 2011, îmbunătăţire a eficacităţii procesului de achiziţii publice şi accelerare a implementării proiectelor şi efectuare a plăţilor.

În cazul unor programe operaţionale, cum ar fi POR sau POS Competitivitate a fost înregistrat un număr mare de proiecte aprobate şi necontractate sau de contracte reziliate, printre cauze aflându-se şi incapacitatea beneficiarilor în asi-gurarea cofinanţării.

Alocarea de fonduri UE pentru ţara noastră în cadrul exerciţiului de programare 2007-2013 a fost stabilită de Comisia Europeană, global şi pentru fiecare Program Operaţional. Orice eventuală suplimentare a fondurilor poate fi realizată doar din alte surse decât fondurile comunitare nerambursabile: buget de stat, buget propriu etc. Referitor la potenţialii beneficiari, multe din măsurile/operaţiunile finanţate în cadrul acestor programe pot fi accesate de autorităţi publice locale, de IMM-uri, microîntreprinderi, institute de cercetare, universităţi, beneficiari privaţi etc.

• Contracte reziliate în agricultură, din cauza dificultăţilor în obţinerea creditării

Pe lângă ACIS, care coordonează absorbţia fondurilor europene prin intermediul celor şapte programe operaţionale (PO Regional, POS Mediu, POS Transport, POS Creşterea Competitivităţii Economice, POS Dezvoltarea Resurselor Umane, PO Dezvoltarea Capacităţii Administrative şi PO Asistenţă Tehnică), Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) este coordonatorul fondurilor alocate de Uniunea Europeană pentru dezvoltarea acestui sector, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).

Cornelia Mihai, directorul general al Direcţiei de Dezvoltare Rurală (Autoritatea de Management pentru PNDR), ne-a precizat că şi în domeniul agricol există o serie de obstacole care îngreunează procesul de absorbţie a fondurilor europene. Domnia sa ne-a enumerat, printre altele, "insuficienţa resurselor umane din cadrul organismelor implicate în implementarea PNDR în raport cu volumul de muncă extrem de ridicat pentru lansarea şi implementarea unui număr important din măsurile stabilite în PNDR încă din primul an de implementare", precum şi dificultăţile pe care beneficiarii Programului le au în obţinerea unor credite necesare asigurării cofinanţării private.

Alocarea financiară publică pentru PNDR 2007-2013 se ridică la peste 10 miliarde euro, din care contribuţia FEADR reprezintă circa 8 miliarde euro şi contribuţia naţională de la bugetul de stat - mai mult de 1,9 miliarde euro. În cadrul acestui program, erau depuse, la data de 10 decembrie, anul trecut, 51.063 de proiecte, în valoare totală de aproape 13 miliarde de euro. Dintre ele au fost selectate 28.624 de contracte, în valoare de peste 3,78 miliarde de euro, doar 17.510 proiecte fiind contractate, valorând circa 3,35 miliarde euro, adică aproximativ o treime din totalul alocat.

Având în vedere că 2008 a fost primul an de implementare a PNDR, rata de execuţie a plăţilor a fost destul de redusă, iar implementarea efectivă a proiectelor a început în a doua jumătate a anului, primele contracte fiind încheiate la începutul lunii septembrie 2008. Astfel, gradul de absorbţie a alocării financiare în anul 2008 a fost de 1,36%.

În anul 2009, gradul de absorbţie a alocării financiare a fost de 6,77%, iar la data de 03.12.2010 acesta se cifra la 17,1%, ne-a precizat Cornelia Mihai.

După primii doi ani de implementare efectivă (în anul 2008 activitatea principală a constat în depunerea proiectelor şi evaluarea lor), rata de contractare este de circa 33%.

Având în vedere că, în funcţie de tipologia măsurii, beneficiarii Programului trebuie să asigure partea de cofinanţare privată, iar unii dintre aceştia au dificultăţi în obţinerea unor credite necesare, au fost înregis-trate şi rezilieri de contracte, a subliniat reprezentantul MADR, adău-gând că, până în urmă cu o lună, au fost reziliate 230 de proiecte.

Pentru remedierea dificultăţilor pe care beneficiarii Programului le au în obţinerea unor credite necesare asigurării cofinanţării private, în anul 2010 au fost introduse două scheme de garantare cofinanţate din FEADR, al căror obiectiv îl constituie creşterea accesibilităţii fermierilor, a IMM-urilor din mediul rural şi a altor categorii de beneficiari ai PNDR la sursele de creditare de pe piaţa financiar-bancară.

Doamna Mihai ne-a spus că, faţă de 2009, gradul de angajare (valoarea contractelor încheiate raportată la alocare) înregistrat anul trecut a crescut de la 19% la 33%, iar gradul de absorbţie (valoarea plăţilor efectuate raportată la alocare) de la aproximativ 7% la 17%.

Potrivit domniei sale, suma alocată de UE pentru domeniul dezvoltării rurale nu poate fi suplimentată: "O situaţie excepţională a fost suplimentarea sumelor alocate pentru programele de dezvoltare rurală ale tuturor statelor membre în anul 2009, prin Planul European de Redresare Economică (PERE), suplimentare decisă de Consiliul UE. Astfel, României i-a revenit suma de 101,69 milioane de euro, sumă care suplimentează bugetul iniţial alocat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, la aceasta adăugându-se contribuţia naţională de aproape 24,6 milioane de euro. Suma suplimentară va fi utilizată strict pentru finanţarea proiectelor care cuprind acţiuni vizate prin PERE, respectiv investiţii din domeniul energetic, al schimbărilor cli-matice, energiei regenerabile, biodiversităţii, gestiunii resurselor de apă, inovaţiei şi restructurării sectorului produselor lactate".

• Propunerile CIS pentru creşterea gradului de absorbţie a banilor europeni ar putea creşte PIB cu 4,9%

Consiliul Investitorilor Străini (CIS) a propus, în cadrul Programului pentru Creştere Economică, un set de măsuri în scopul creşterii gradului de absorbţie a fondurilor UE. Potrivit lui Dan Anghel, directorul general al CIS, printre acestea se numără introducerea obligaţiei pentru solicitanţii de fonduri europene nerambursabile de a prezenta o scrisoa-re de confort emisă de către o bancă comercială, în cadrul dosarului depus pentru evaluare la Autorităţile de Management. De asemenea, o altă măsură propusă de Consiliu este centralizarea într-o singură instituţie a coordonării "politicii de coeziune"" şi a "politicii agricole", pentru implementarea celor mai bune practici - realocarea de fonduri de la programele/domeniile majore de intervenţie unde interesul a fost mai scăzut către alte domenii majore de intervenţie, în special către cele dedicate mediului privat, unde situaţia economică actuală a condus la generarea unui număr mare de proiecte de investiţii, neacoperit de bugetele alocate până în prezent şi externalizarea managementului procesului de absorbţie a fondurilor către instituţii private cu expertiză în domeniu, prin demararea unui proiect pilot, într-o primă etapă, sau centralizarea managementului procesului de alocare a fondurilor europene într-o singură entitate.

CIS propune şi analiza oportunităţii primelor pentru angajaţii de la stat care lucrează cu fonduri UE şi acordarea acestora în funcţie de performanţa realizată.

Lucian Anghel, economist şef în cadrul BCR, susţine aceste propuneri, subliniind că "cei care lucrează cu fondurile ar trebui să fie motivaţi să crească gradul de absorbţie, prin acordarea salariilor în sistem de bonusuri motivante şi direct proporţionale cu gradul de absorbţie. Oamenii trebuie să fie competenţi, calificaţi şi interesaţi de ceea ce fac". Potrivit domniei sale, foarte multe proiecte depuse sunt nebancabile sau prea optimiste.

Pentru promovarea propunerilor amintite, reprezentanţii CIS au avut mai multe runde de întâlniri cu oficialii Ministerului Finanţelor Publice.

În ceea ce priveşte propunerea de centralizare a managementului fondurilor europene, potrivit lui Dan Anghel, Guvernul a dezvoltat deja un concept în acest sens, care ar urma să fie aprobat şi implementat în lunile următoare.

Referitor la realocarea fondurilor, acest proces a fost deja aplicat în cazul unora dintre programele operaţionale, urmând ca pe parcursul acestei luni alte realocări să devină efective.

Aplicarea măsurilor propuse de CIS ar putea conduce la absorbţia suplimentară de fonduri structurale şi fonduri pentru agricultură de aproximativ 550 milioane de euro pe an şi ar contribui la creşterea Produsului Intern Brut cu 4,9% şi la crearea a peste 100.000 de noi locuri de muncă, pe termen mediu, ne-a mai precizat domnul Anghel.

Potrivit domniei sale, printre obstacolele care stau în calea absorb-ţiei fondurilor europene se regăsesc lipsa fezabilităţii proiectelor, managementul dispersat în procesul de absorbţie şi alocare de fonduri, precum şi lipsa de personal din anumite autorităţi de management şi a unei scheme adecvate de motivare a personalului implicat în gestionarea fondurilor UE.

Cristina Trăilă, preşedintele ANRMAP, declara, anul trecut, că autorităţile de management "se calcă în picioare" cu cele centrale în exercitarea atribuţiilor referitoare la derularea licitaţiilor publice. Domnia sa spunea că sunt multe cazuri în care autorităţile cer beneficiarilor de fonduri europene documente suplimentare, care nu sunt stipulate în legea achiziţiilor publice. În plus, de multe ori, condiţiile impuse beneficiarilor privaţi de fonduri europene sunt mai restrictive şi mai complicate decât cele impuse instituţiilor publice prin legislaţia în vigoare. Alte restricţii impuse "aiurea" beneficiarilor privesc, potrivit sursei citate, inserarea de clauze în contractele de achiziţii care limitează dreptul de subcontractare: "Legislaţia nu mai este de mult o problemă în absorbţia fondurilor, ci ineficienţa şi lipsa de coordonare a autorităţilor de management, care impun şi alte reguli decât cele existente în actele normative".

Aşadar, ANRMAP a tras, la rândul său, un semnal de alarmă privind necesitatea restructurării autorităţilor de management, arătând că suntem în pericol ca, în 2013, să avem un grad foarte mic de absorb-ţie a fondurilor europene. Cristina Trăilă, a subliniat că bugetul alocat ţării noastre începând din 2013 va ţine cont de suma pe care o cheltuim în perioada 2007-2013, ţara noastră riscând, astfel, să piardă miliarde de euro.

Şi membrii Centrului de Cercetare şi Dezvoltare Socială Solidaritatea susţin că mecanismele de func-ţionare ale instituţiilor implicate în buna funcţionare a Programului Operaţional Sectorial Dezvoltare Resurse Umane (POS DRU) continuă să fie deficitare, ele constituind principala cauză a nivelului foarte scăzut de absorbţie a fondurilor structurale. Potrivit acestora, "problema cea mai importantă o constituie lipsa sprijinului de care au nevoie organizaţiile care implementea-ză proiectele, dublată de piedicile ridicate de instituţiile statului, care ar trebui să susţină beneficiarii implicaţi în aceste activităţi".

Reprezentanţii Centrului de Cercetare au propus, în acest sens, suplimentarea susţinerii implementării proiectelor, prin creşterea cuantumului prefinanţării la 50%, urmând ca diferenţa de 20% să fie acordată în timpul derulării proiectului, şi îmbunătăţirea mecanismelor de acordare a acesteia.

Pe lângă reducerea birocraţiei, sursele citate mai consideră necesare prevederea cheltuielilor pentru depozitarea arhivelor rezultate în urma desfăşurării proiectelor, compatibilizarea sistemelor informatice, precum şi clarificarea numeroaselor aspecte ambigui ce îngreunează implementarea proiectelor prin care sunt solicitate fonduri structurale.