CSM SAU JUSTIŢIE INEGALĂ Procurorii - nemulţumiţi de garanţiile oferite după desfiinţarea SIIJ

Dezbaterea de la finalul săptămânii trecute din plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a proiectului de lege iniţiat de Ministerul Justiţiei cu privire la desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor de Justiţie (SIIJ) a arătat încă o dată că principala instituţie publică menită să vegheze la garanţia independenţei justiţiei şi a sistemului judiciar este împărţită în două. De o parte se află Secţia de Judecători din cadrul CSM, ai cărei membri sunt majoritari în plenul Consiliului, secţie care doreşte controlarea numirii procurorilor de rang înalt de la structurile de parchet din cadrul Parchetului General. De cealaltă parte se află Secţia pentru Procurori, care consideră că selectarea procurorilor respectivi ţine strict de ea, aşa cum colegii din Secţia pentru Judecători au competenţă deplină privind selectarea şi numirea judecătorilor din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Discuţia respectivă a avut loc cu privire la paragraful din proiectul de act normativ propus de Ministerul Justiţiei legat de desfiinţarea SIIJ, prin care pentru dosarele pe care Parchetul General le va prelua de la secţia specială ar urma ca plenul CSM să selecteze procurorii care se vor ocupa de instrumentarea cauzelor respective, desemnarea în funcţie urmând a fi făcută de Procuroul General, la propunerea Consiliului. Dezbaterea din CSM a fost una aprigă şi a scos în evidenţă pentru simplii cetăţeni că sistemul judiciar din ţara noastră este împărţit în privinţa unor teme sensibile.

Judecătorul Gabriela Baltag a criticat faptul că desemnarea de Procurorul General a procurorilor la secţia din PÎCCJ care va instrumenta dosarele SIIJ după desfiinţarea acesteia, reprezintă un element care va înlătura voinţa plenului CSM, deoarece şeful Ministerului Public este numit în urma unui agreement politic între ministrul Justiţiei şi preşedintele României. Magistratul a subliniat că în proiectul de desfiinţare a SIIJ nu este garantată distribuirea aleatorie a dosarelor care vor fi instrumentate de Parchetul General şi a arătat că întreaga activitate ar fi trebuit păstrată la centru.

"Acest proiect nu aduce niciun fel de garanţie pentru judecătorii acestei ţări, ci e o reîntoarcere la ce era înainte. Nu s-a adus niciun argument de ce urmărirea penală faţă de judecătorii şi procurorii de tribunale şi judecătorii trebuie efectuată la nivel descentralizat, la nivelul Curţilor de Apel, iar cei din aceste curţi s-au dus la PÎCCJ. (...) Nu v-aş dori să fiţi cercetaţi în teritoriu, pentru că aici s-au întâmplat cele mai multe nenorociri, pentru că pe plan local sunt cele mai multe animozităţi faţă de centru", a afirmat Gabriela Baltag.

De aceeaşi parte a baricadei s-a situat şi judecătoarea Evelina-Mirela Oprina care a precizat că vulnerabilitatea cea mai importantă a proiectului iniţiat de Ministerul Justiţiei este aceea a teritorialităţii.

"Nu vreau să vă amintesc decât despre practicile vechii structuri (n.red. - DNA) săvârşite în teritoriu, unde se întâmplă toate problemele majore. Vă citez din mesajele primite de la colegii din ţară care solicită să fie eliberaţi de presiunea din teritoriu, prin consolidarea unei structuri de parchet organizate la centru", a spus Evelina Oprina, susţinătoare a menţinerii SIIJ.

• Acuze între membrii CSM

Desemnarea de către şeful Ministerului Public a procurorilor de la Parchetul General care se vor ocupa de dosarele privind magistraţii a fost criticată şi de Teodor-Victor Alistar, reprezentant al societăţii civile în plenul CSM, care a susţinut că o astfel de măsură ar aduce imixtiunea politicului, atât timp cât procurorul general al ţării este numit politic.

"Vrem să eliminăm luarea deciziei actelor de urmărire penală cu privire la magistraţi de către un procuror numit, din raţiuni manageriale, de un mecanism politic. Nu dorim să schimbăm o secţie cu un birou.

(...) Poziţiile privind desfiinţarea SIIJ sunt foarte polarizate, dar trebuie puse mai presus garanţiile de independenţă ale instanţei în favoarea justiţiabililor. Salut faptul că se schimbă modul de numire şi revocare a procurorilor. (...) Separarea carierelor (n.red. - ale judecătorilor şi procurorilor) e firească pentru a garanta egalitatea părţilor tuturor participanţilor în procedura judiciară. Cât timp un procuror are ceva de spus în procedura magistraţilor, nu mai vorbim despre egalitatea părţilor. Este firesc să fie reprezentanţi în plenul CSM şi judecătorii care au ceva de spus privind aceste proceduri de numire ale procurorilor, fără a exista mecanisme de tragere la răspundere", a spus Victor Alistar.

În schimb, procurorul Cristian-Mihai Ban a afirmat că o asemenea soluţie este inacceptabilă, atât timp cât Secţia pentru Procurori din cadrul CSM nu are atribuţii în selectarea judecătorilor din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Magistratul a susţinut că dispoziţia privind selectarea procurorilor respectivi de către plenul CSM nu schimbă cu nimic situaţia prezentă, în care procurorii SIIJ erau numiţi de acelaşi plen.

"Să menţii aceeaşi modalitate de selectare şi desemnare a procurorilor în noile structuri apare ca o fractură de logică", a afirmat Cristian Ban.

Victor Alistar l-a acuzat pe procurorul Ban că a preluat opinii politice în poziţia exprimată în cadrul plenului CSM, moment în care magistratul a negat afilierea sa la anumite partide politice şi a reamintit că numirea lui Alistar în plenul CSM a fost făcută de către Parlament.

Colegul său de secţie, procurorul Florin Deac a precizat: "Proiectul privind desfiinţarea SIIJ încalcă principiul separării carierelor judecătorilor şi procurorilor în privinţa numirii de către plenul CSM a procurorilor de la PÎCCJ care se vor ocupa de dosarele respective. În consecinţă, voi da aviz negativ, pentru că este un măr otrăvit".

Singurul membru al Secţiei pentru Judecători care a criticat selectarea de către plenul CSM a procurorilor din cadrul Parchetului General, care vor instrumenta o parte din dosarele SIIJ, a fost Andrea-Annamaria Chiş care a afirmat că garanţia cerută de majoritatea membrilor secţiei din care ea face parte nu trebuie să fie transformată într-un control al independenţei procurorilor.

"Am asistat la înfiinţarea SIIJ şi, deşi am acordat o şansă colegelor din Secţia pentru Judecători, când au numit un procuror şef al structurii respective, cred că nu am ales bine atunci şi cred că nu suntem capabili să alegem nici în viitor procurori buni pentru astfel de structuri de parchet", a spus Andrea Chiş.

Referitor la disputa de mai sus, Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei a precizat că în proiectul legislativ de desfiinţare a SIIJ, procurorii de la Parchetul General care vor instrumenta aceste dosare vor fi desemnaţi de plenul CSM pentru a răspunde astfel garanţiilor solicitate de sistemul judiciar şi de asociaţiile profesionale.

• SIIJ, greu de ucis

Dezbaterea a mai reliefat un aspect: Secţia de Investigare a Infracţiunilor în Justiţie este greu de desfiinţat, din cauza polarizării nu doar a societăţii civile, ci şi a membrilor sistemului judiciar din ţara noastră cu privire la acest subiect. Chiar dacă desfiinţarea SIIJ este cerută de Comisia Europeană în rapoartele din ultimii trei ani pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare, de GRECO - în rapoartele din aceeaşi perioadă şi în ultimele trei Opinii ale Comisiei de la Veneţia şi e trecută şi în PNRR la reforma sistemului judiciar, poziţiile sunt în continuare împărţite deşi cazurile în care unii procurori ai DNA au comis abuzuri în anchetele desfăşurate împotriva unor magistraţi - cazuri pentru care a fost înfiinţată SIIJ căreia i-a fost trecută de la DNA şi DIICOT competenţa de soluţionare a dosarelor privind judecătorii şi procurorii - sunt reduse.

"Obiectivul meu, în conformitate cu mandatul primit de la Parlament, este să promovez o lege pentru desfiinţarea SIIJ şi nu să adâncesc dezbaterea cu privire la această temă. Am primit mandat să redactez o lege, care să fie aptă, votată şi să atingă obiectivul principal - desfiinţarea SIIJ -, care a devenit un obiectiv de importanţă ce depăşeşte interesul sistemului judiciar. (...) Într-adevăr într-unul dintre avizele Comisiei de la Veneţia se spune despre desfiinţarea SIIJ şi transferul dosarelor la DNA, dar dezbaterile au identificat două obiective: desfiinţarea SIIJ şi împărţirea competenţelor. Dacă urmărim doar unul dintre obiective, nu vom trece niciodată de avizul CSM vreun proiect privind SIIJ şi riscăm blocarea lui în Parlament. (...) A trebuit să optez pentru obiectivul principal, pentru că altfel vom rămâne blocaţi aşteptând un miracol - toată lumea să fie de acord (...). Dintr-o pleiadă de obiective, l-am selectat pe cel esenţial, iar esenţial pentru toţi este să demonstrăm maturitate, să depăşim acest moment şi să încheiem această discuţie care riscă să blocheze sistemul judiciar pentru mai mulţi ani, dupa ce a fost deja blocat patru ani", a afirmat Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei.

Judecătorul Bogdan Mateescu, preşedintele interimar al CSM, a spus şi el că este nevoie de încetarea acestei dezbateri în jurul SIIJ.

"Părerile nu s-au schimbat, dezbaterea vizează aceleaşi aspecte. SIIJ este ineficientă. Că e vina noastră sau a modului în care s-a construit, putem să discutăm. (...) Realitatea a născut două falii care se văd şi în poziţiile membrilor CSM. Fiecare dintre noi are partea lui de dreptate. Dar situaţia actuală parazitează magistratura de patru ani. (...) Această dezbatere trebuie oprită. SIIJ nu poate exista şi trebuie oprită pentru că şi-a demonstrat ineficienţa. (...) Pentru a încerca să oprim această falie, cred în continuare în existenţa unei căi de mijloc. Acest moment se poate depăşi cu instituirea unor garanţii pentru magistraţi, iar acum avem pentru prima oară o bază. Că aceste garanţii sunt suficiente sau nu, excesive sau nu, vom aprecia prin vot, dar falia se opreşte cu concesii reciproce (...), pentru că altfel are de suferit actul de justiţie", a spus Bogdan Mateescu.

Opinia preşedintelui interimar al CSM nu a fost însuşită de susţinătorii desfiinţării SIIJ care au spus că proiectul iniţiat de ministrul Cătălin Predoiu nu este altceva decât o reorganizare, transformare sau metamorfozare a secţiei speciale, lucruri care nu înseamnă desfiinţarea cerută de organismele europene.

"Această instituţie, parafrazând celebra poveste a lui Andersen, s-a născut ca o răţuşcă urâtă şi unii au sperat să devină o frumoasă lebădă, dar astăzi constatăm că nu s-a transformat în lebădă. Actualul proiect iniţiat de ministrul justiţiei, aduce, în locul Terminator 1 SIIJ, un Terminator 2 SIIJ care va fi greu de distrus, deoarece este mai subtil creat şi va dispune de mijloace mai performante", a spus judecătorul Andrea-Annamaria Chiş.

"Nu suntem în prezenţa unei desfiinţări a SIIJ, ci e o transformare, o reorganizare, o atomizare a ei în mai multe «siijuleţe». Această structură de parchet este în prezent în faliment, are în stoc 8000 de dosare, adică aproape fiecare magistrat din România are un dosar. În patru ani are zero condamnări şi zero rechizitorii privind infracţiuni de corupţie în sistem", a afirmat procurorul Cristian Ban, unul dintre cei mai mari adversari ai SIIJ încă de la înfiinţarea acestei instituţii publice.

El a precizat că, înainte de orice, autorităţile din ţara noastră trebuie să aştepte avizul Comisiei de la Veneţia pentru noul proiect legislativ, aviz solicitat de USR, prin intermediul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Aşteptarea acestui aviz înainte de luarea unei decizii cu privire la desfiinţarea SIIJ este solicitată şi de Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie, precum şi de trei organizaţii neguvernamentale - Asociaţia Funky Citizens, Comunitatea Declic şi Asociaţia Voci pentru Democraţie şi Justiţie.

Dezbaterea aprinsă privind desfiinţarea SIIJ va continua şi în Parlament, după ce Guvernul va aproba şi va trimite Legislativului proiectul iniţiat de Ministerul Justiţiei.