Ziarul BURSA a organizat conferinţa “CSR şi sustenabilitate”, în data de 10 octombrie 2023, începând cu ora 10:00, la SCENARIO, ONE Tower Floreasca, din Calea Floreasca nr. 165, etaj 17, Bucureşti.
Evenimentul a fost transmis live, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.
subiecte
•Cadrul de reglementare pentru implementarea proiectelor din domeniul sustenabilităţii;
•Reglementări în materie de ESG;
•Criza alimentară şi criza apei vs sustenabilitate şi mediu curat;
•Digitalizare vs programe sustenabile şi energie verde;
•Soluţiile sectorului privat pentru un mediu curat;
•Avantaje şi provocări pentru companiile care investesc în proiecte sustenabile;
•Influenţa investiţiilor în CSR asupra activităţii companiilor;
•Importanţa proiectelor de CSR pentru mediul antreprenorial;
•Impactul pe care îl au asupra economiei acţiunile de CSR şi sustenabilitate;
•Principii de bază ale unui business sustenabil în concordanţă cu criteriile ESG;
•Perspective ale mediului privat şi economiei bazate pe principiile ESG;
•Comunităţi sustenabile, dezvoltate prin proiecte de CSR;
•Lupta împotriva risipei alimentare - o problema între social şi mediu.
concluzii
Parteneriatul public-privat - o condiţie esenţială pentru atingerea ţintelor de dezvoltare durabilă
Îndeplinirea celor 17 obiective de dezvoltare durabilă şi atingerea ţintelor asumate de autorităţile de la Bucureşti cu Comisia Europeană în cadrul Green Deal pot fi realizate doar prin investiţii verzi, pe termen lung, investiţii pentru care sunt necesare fonduri consistente, de sute de miliarde de dolari, bani ce pot fi atraşi doar prin cooperarea dintre mediul privat, autorităţi şi societatea civilă şi prin implementarea generală a conceptului de parteneriat public-privat.
Conferinţa a fost un prilej pentru dezbaterea mai multor teme privind dezvoltarea durabilă, printre care s-au numărat sustenabilitatea sectoarelor economice, economia circulară, reciclarea deşeurilor şi responsabilitatea socială a companiilor.
Factorii ESG - tot mai importanţi în activitatea băncilor
Factorii Environmental, Social & Governance (ESG), ce au în prim plan aspecte legate de mediu, sociale şi de guvernanţă corporativă, sunt tot mai importanţi în activitatea bancilor, conform opiniilor exprimate ieri, în cadrul "Conferinţei CSR şi sustenabilitate", organizată de ziarul BURSA.
Pe de o parte, implicarea instituţiilor bancare din ţara noastră în activităţi ce contribuie direct la îmbunătăţirea mediului înconjurător, a celui social şi a mediului economic creşte. Măsurile implică definirea unor cadre de finanţare durabilă şi evaluare a activelor verzi, măsurarea emisiilor de carbon ale portofoliului finanţat şi acţiuni pentru reducerea propriilor amprente de carbon, precum şi susţinerea educaţiei sau a culturii.
speakeri
•“Avem nevoie de investiţii de 300 miliarde dolari pentru atingerea ţintelor de decarbonizare”
Florin Spătaru
Consilier de stat la Cancelaria Prim-Ministrului
Atingerea ţintei de decarbonizare asumate de ţara noastră pentru anul 2050, adică o reducere de 90% comparativ cu anii 90, necesită implementarea de proiecte pe termen lung şi de o finanţare considerabilă, de 300 miliarde dolari, a declarat Florin Spătaru, consilier de stat la Cancelaria Prim-Ministrului, fost ministru al Economiei.
Florin Spătaru a spus: "Am avut dimineaţă la guvern o întâlnire cu marii producători şi marii consumatori industriali din industria cimentului, industria sticlei, industria hârtiei, industria producătoare de materiale de construcţii, întâlnire la care am discutat despre Green deal Industrial Plan, programul nostru pentru o Românie industrială, competitivă, care poate să ducă la asigurarea materiilor prime şi a lanţurilor de valoare într-o Europă care a fost lovită de foarte multe crize. Suntem o ţară industrială, cu un potenţial industrial, dar a cărei industrie are nevoie de ajutor, pentru că ne-am asumat o ţintă de decarbonizare, de reducere cu 90% raportat la nivelul anilor 90. Mare parte din ţinte le-am îndeplinit prin închiderea unor capacităţi de producţie, nu prin inovare sau cercetare-dezvoltare. Îndeplinirea acestei ţinte necesită proiecte pe termen lung şi un volum al investiţiilor până în anul 2050 de aproximativ 300 miliarde dolari, conform unui raport făcut de Banca Mondială, document ce va fi publicat în 24 octombrie. Iar aceste investiţii sunt necesare pentru a continua activitatea companiilor în sensul de business as usual dar fără emisii de carbon. Suma respectivă nu poate fi asigurată doar de sectorul public sau doar de sectorul privat, ci trebuie să avem un proiect de ţară pe termen lung prin care statul să dea acest semnal de predictibilitate privind direcţiile de finanţare industrială pentru a putea atrage necesarul de finanţare".
•“Planul de acţiune pentru economia circulară e stabilit până în anul 2032”
László Borbély
Consilier de Stat la Cabinetul Prim-Ministrului şi coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului
Guvernul a aprobat săptămâna trecută planul de acţiune pentru implementarea strategiei privind economia circulară, strategie ce a fost adoptată anul trecut şi care incluce şapte domenii mari de activitate, a arătat Laszlo Borbely, Consilier de Stat la Cabinetul Prim-Ministrului şi coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului.
Laszlo Borbely a menţionat: "Deşeurile şi apa reprezintă două elemente importante din cele şapte domenii mari şi includ 52 de acţiuni. Vorbim despre o schimbare de mentalitate care se întâmplă la nivelul companiilor private şi la nivelul băncilor şi dorim să avem tehnologii sustenabile şi achiziţii publice verzi. În momentul de faţă, companiile private şi băncile se duc pe investiţii sustenabile, pe posibilitatea de a avea o radiografie, o analiză cu privire la sustenabilitatea companiei. Dar poţi să ai orice fel de strategie, pentru că nu contează dacă nu ai un folow-up, dacă nu ai structuri de guvernanţă care să supravegheze. Avem în acest sens un comitet care s-a reunit de patru ori, avem nuclee la nivelul a 12 ministere implicate şi oamenii cu care corespundăm şi vom avea 10 comisii pentru diferite domenii. Planul de acţiune este stabilit până în 2032. Avem toate ingredientele necesare pentru aplicarea mentalităţii de economie circulara".
•“Avem în lucru un proiect prin care să transformăm recomandările de combatere a risipei alimentare în obligaţii”
Diana Buzoianu
Vicepreşedintele Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic din cadrul Camerei Deputaţilor
Deputaţii lucrează în prezent la un proiect care să transforme recomandările privind combaterea risipei alimentare în obligaţii, în contextul în care în România se aruncă anual 2,55 milioane de tone de mâncare, spune Diana Buzoianu, vicepreşedintele Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor.
Domnia sa declară: "În 2012, în România, aveam prima lege dată cu privire la lupta împotriva risipei alimentare. Discutăm despre asta în contextul în care în România se aruncă 2,55 milioane de tone de mâncare pe an, mâncare ce ar fi putut să fie salvată sau care ar fi putut să ajungă în anumite zone unde este nevoie de aceste alimente, mai ales că mii de copii se culcă flămânzi în fiecare zi. Din 2012 până astăzi, cu ajutorul mediului privat, au fost create bănci de alimente în ţară. În fiecare regiune din ţară, aceste bănci sunt susţinute de operatori economici, de companii româneşti sau internaţionale care au creat aceste depozite de unde astăzi pot să fie transferate alimente de la magazine către ONG-uri sau către asociaţii, către diverse acţiuni care au loc şi care au nevoie şi pot folosi alimentele înainte să expire".
•“O parte din profitul companiilor trebuie întors către comunităţile locale”
Constantin Damov
Preşedintele Coaliţiei pentru Economia Circulară
Oparte din profitul pe care-l realizează companiile trebuie întors către comunităţile în care acestea activeză, a afirmat Constantin Damov, Preşedintele Coaliţiei pentru Economia Circulară.
Domnia sa a spus: "Vorbim despre bani, dar cred că cele două concepte, CSR şi sustenabilitate, se referă la binele oamenilor. Avem măsuri pentru bani, cum ar fi GDP (n.r. PIB), creştere economică, inflaţie, etc. Dar avem foarte puţini termeni sau metrică pentru a măsura satisfacţia comunităţilor când am ajuns la anumite rezultate economice. Nu ştiu care este indexul de satisfacţie al cetăţeanului României, dar cred că aceste două concepte pot să aducă un coeficient de satisfacţie. Contează foarte mult impactul a ceea ce facem în calitatea vieţii noastre".
•“Decalajul dintre reglementare şi implementare creează neconformităţi”
Maria Grapini
Europarlamentar
Ţara noastră poate să respecte toate regulile de mediu cu ţintele din 2030 şi cele din 2050 doar dacă facem să funcţioneze sistemic toţi actorii implicaţi, respectiv să nu facem acest lucru în mod formal, spune Maria Grapini, europarlamentar. Domnia sa subliniază: "Din punctul meu de vedere, ritmul de reglementare în domeniu este mai mare decât cel al implementării. Acest decalaj dintre reglementare - care merge înainte - şi implementare, care nu ţine ritmul, duce la neconformităţi".
Maria Grapini susţine că, în acest context, cel mai greu va fi pentru IMM-uri, însă trebuie înţeles că funcţionăm ca un sistem în care toată lumea trebuie să fie responsabilă. Europarlamentarul menţionează: "În acest sistem, în care intră banca, guvernul, instituţiile statului, cetăţeanul, trebuie să găsim o rezolvare în care să nu cadă efortul pe un singur actor, iar relaţia să fie etică, corectă. Nu sunt simple reglementările europene, iar problema pe care o văd în România este că avem o rămânere în urmă în privinţa explicării implementării lor. Eu am văzut în practică faptul că atunci când explic beneficiul unei reglementări în compania mea, îi am de partea mea şi pe angajaţi şi pe clienţi, şi furnizorii, banca etc. Cred că aici avem un punct slab, ca ţară, în a explica. Avem această problemă de a conştientiza - de la educaţia cetăţeanului până la cea a oamenilor de afaceri".
•“Gradul de incluziune financiară în România era de 68% la jumătatea anului 2022”
Gabriela Folcuţ
Directorul Executiv al Asociaţiei Române a Băncilor
Gradul de incluziune financiară (deţinerea unui cont curent) a ajuns la 68% în România, în rândul persoanelor cu vârsta de 18+ ani, la jumătatea anului 2022, în creştere cu 10 puncte procentuale comparativ cu anul 2017, afirmă Gabriela Folcuţ, directorul executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), amintind că, potrivit Băncii Mondiale (BM), acest grad este de 69% în rândul persoanelor cu vârsta de peste 15 ani. Aceeaşi sursă arată că, în România, 80% dintre angajaţi au un cont curent, respectiv 54% dintre cei care nu sunt în câmpul muncii.
Oficialul Asociaţiei Române a Băncilor menţionează că, potrivit unui studiu realizat de IRES pentru ARB în iulie 2022, aproximativ 46% dintre românii utilizatori de servicii bancare efectuează plăţi prin Internet/Mobile banking, în creştere cu 70% comparativ cu decembrie 2020 (27%).
"Statistica arată că în tranzacţiile pe care le realizează în mod obişnuit, 30% dintre români utilizează numai cardul şi mai mult cardul, 34% folosesc numerarul şi cardul în egală măsură, 23% plătesc mai mult cu numerar şi 13% utilizează numai numerar", declară Gabriela Folcuţ, precizând: "Este un progres clar, dat fiind că în urmă cu şapte ani, 94% din plăţile retail din România se efectuau în numerar".
•“Susţinem crearea unei reţele de parcuri naturale urbane în 13 municipii din România”
Cosmina Frîncu
Directorul de Comunicare al BRD Groupe Société Générale
BRD Groupe Societe Generale este implicată într-o serie de proiecte prin care, alături de partenerii săi, susţine crearea unei reţele de parcuri naturale urbane în treisprezece municipii din ţara noastră, a afirmat Cosmina Frîncu, Directorul de Comunicare al grupului financiar.
Coform reprezentantului BRD, educaţia şi cultura sunt alte domenii pe care banca le susţine, atât direct cât şi indirect, prin finanţarea dezvoltării afacerilor, a economiei în general.
Cosmina Frîncu a afirmat: "Crearea comunităţior durabile este extrem de importantă pentru a împlini obiectivele de dezvoltare durabilă. Comunităţile se creează în jurul proiectelor, a oamenilor. Până la urmă oamenii creează comunităţile şi adună alţi oameni în jurul lor. Prin urmare, ne-am propus să vedem care sunt cele mai ambiţioase şi relevante proiecte care au sustenabilitatea în centrul lor şi să încercăm să le susţinem pentru a ajunge la un nivel superior".
•“Transformarea ESG este iminentă pentru companii şi instituţii financiare”
Corina Minculescu
Head of Sustainability OTP Bank
Transformarea ESG (integrarea standardelor de mediu, social şi guvernanţă corporativă) este iminentă pentru companii şi instituţii financiare, spune Corina Minculescu, Head of Sustainability OTP Bank, amintind de angajamentele internaţionale pentru limitarea încălzirii climatice (1,5/2 grade Celsius) şi realizarea celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ONU (ODD/Agenda 2030). Eforturile financiare uriaşe necesare nu pot fi susţinute numai de sectorul public sau de strategii guvernamentale, argumentează domnia sa, astfel că se impune mobilizarea tuturor jucătorilor economici prin dezvoltarea de strategii UE/naţionale, politici sectoriale şi instrumente specifice.
Totodată, transformarea ESG este iminentă în condiţiile în care sunt tot mai multe reglementări pentru înrolarea companiilor şi a sistemului financiar în decarbonizarea economiei, conform doamnei Corina Minculescu, care adaugă: "Există numeroase noi cerinţe de reglementare pentru instituţiile finaciare cu rol în (re)canalizarea sustenabilă a fondurilor şi monitorizare adecvată. Sunt peste 100 de cerinţe regulatorii noi din sfera ESG în sectorul financiar în ultimii doi ani, cu impact în selecţia clienţilor, informaţiile colectate şi politicile de alocare a fondurilor".
•“Trebuie să ne întrebăm ce lăsăm generaţiilor viitoare, din punctul de vedere al sustenabilităţii”
Irina Siminenco
Corporate Affairs Manager Nestle România
Sustenabilitatea implică planuri pe termen lung şi gândire strategică orientată către rezultate, nu doar proiecte pe termen scurt, este de părere Irina Siminenco, Corporate Affairs Manager al Nestle România.
"Din punct de vedere al sustenabilităţii, trebuie să ne întrebăm ce anume vrem să obţinem peste zece ani, în 2030, în 2050, şi ce anume vrem să lăsăm în urmă pentru generaţiile care vor urma", declară Irina Siminenco, menţionând: "Nu este chiar atât de uşor să zici că ai setat un obiectiv, ai făcut o politică publică sau că ai luat o finanţare, ci trebuie să ne gândim puţin strategic la cum ajungem la aceste rezultate. Nestle are 155 de ani de istorie iar CSR-ul, a fost oarecum o componentă din misiunea companiei noastre. Ulterior, am început să vorbim despre sustenabilitate, acum vorbim despre regenerare".
•“ESG este un mod de a cuantifica necuantificabilul”
Dalia Stoian
Board Member at EFdeN
Criteriile Environmental, Social & Governance (ESG), ce au în prim plan aspecte legate de mediu, sociale şi de guvernanţă corporativă, reprezintă un mod foarte bun de a cunatifica necuantificabilul, a afirmat Dalia Stoian, membru al boardului EfdeN, ONG din domeniul educaţional preocupat de a aduce sustenabilitatea mai aproape de studenţi, tineri profesionişti şi publicul larg. Pe de altă parte, reprezentantul EfdeN a punctat că trebuie să fim atenţi la modul în care va evolua acest set de criterii, ca să nu ajungă doar un element ce trebuie bifat de organizaţii, aşa cum s-a întâmplat cu auditul energetic pentru clădiri.
Dalia Stoian a afirmat: "Viziunea noastră la EfdeN este să trăim în comunităţi sustenabile. Lucrăm la acest viitor, iar felia pe care ne-am ales-o este legată în primul rând de educaţie. Educăm publicul şi pregătim viitoarea generaţie de profesionişti în domeniul construcţiilor sustenabile, prin proiecte practice de sustenabilitate. Am început prin a construi prototipuri de case solare pentru cea mai mare competiţie de case solare din lume, iar în ultimii ani am evolutat şi ne uităm către oraşe şi comunităţi sustenabile".
•“Parteneriatul public-privat este cheia pentru dezvoltarea sustenabilă”
Alina Bilan
Preşedintele Asociaţiei Române pentru Dezvoltare Locală Durabilă – ARDLD şi partener ONV LAW
Contextul actual este unul dificil, deoarece ne aflăm în faţa unei crize climatice, unei crize economice şi unei crize sociale, susţine Alina Bilan, Preşedintele Asociaţiei Române pentru Dezvoltare Locală Durabilă - ARDLD şi partener ONV LAW.
Alina Bilan afirmă: "Pământul se confruntă cu schimbări fără precedent. De aceea ONU a stabilit, prin Agenda 2030, 17 ODD-uri (n.red. - obiective de dezvoltare durabilă), pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă. CSR e parte a dezvoltării durabile. O mare provocare recunoscută de ONU e aceea de a crea parteneriate şi de a pune în comun cunoştinţe şi experienţa pentru un viitor sustenabil. Parteneriatul între mediul de afaceri, organizaţiile neguvernamentale, societatea civilă şi autorităţile centrale şi locale este cheia pentru dezvoltarea sustenabilă".
Preşedintele ARDLD mai arată că în ciuda faptului că ţara noastră a înregistrat progrese pe drumul către îndeplinirea celor 17 ODD-uri, mai sunt domenii în care inegalităţile între mediul urban şi mediul rural au rămas la acelaşi nivel ca înainte de implementarea Agendei 2030.
Video
László Borbély
Consilier de Stat la Cabinetul Prim-Ministrului şi coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului
Diana Buzoianu
Vicepreşedintele Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic din cadrul Camerei Deputaţilor
Revista Presei
• agerpres
alte ediţii
