Deputaţii lucrează în prezent la un proiect care să transforme recomandările privind combaterea risipei alimentare în obligaţii, în contextul în care în România se aruncă anual 2,55 milioane de tone de mâncare, spune Diana Buzoianu, vicepreşedintele Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor.
Domnia sa declară: "În 2012, în România, aveam prima lege dată cu privire la lupta împotriva risipei alimentare. Discutăm despre asta în contextul în care în România se aruncă 2,55 milioane de tone de mâncare pe an, mâncare ce ar fi putut să fie salvată sau care ar fi putut să ajungă în anumite zone unde este nevoie de aceste alimente, mai ales că mii de copii se culcă flămânzi în fiecare zi. Din 2012 până astăzi, cu ajutorul mediului privat, au fost create bănci de alimente în ţară. În fiecare regiune din ţară, aceste bănci sunt susţinute de operatori economici, de companii româneşti sau internaţionale care au creat aceste depozite de unde astăzi pot să fie transferate alimente de la magazine către ONG-uri sau către asociaţii, către diverse acţiuni care au loc şi care au nevoie şi pot folosi alimentele înainte să expire".
Diana Buzoianu adaugă că, prin implementarea infrastructurii de bănci de alimente, atât mediul privat şi cel public, îşi pot asuma acum un set de obligaţii prin intermediul legislaţiei, fapt ce a dus la o susţinere puternică în Parlament a proiectului de lege privind combaterea risipei alimentare.
"Din 2012 până astăzi, făcând acest pas uriaş de creare a unei infrastructuri care poate să ducă inclusiv la implementarea unor obligaţii, am ajuns în punctul în care piaţa poate să susţină nişte asumări mult mai ferme prin legislaţie", explică Diana Buzoianu, menţionând: "Drept urmare, anul acesta împreună cu parlamentari de la PSD, PNL, UDMR şi USR am depus un proiect de lege pentru a stabili pentru prima dată în legislaţie obligaţii ferme atât pentru autorităţi, cât şi pentru operatorii economici, dar şi pentru a sprijini operatorii economici, pentru a digitaliza acest proces de măsurare a cantităţilor de alimente care ar fi putut să fie salvate, de simplificarea birocraţiei în acest proces de a aduce alimentele de la magazin la asociaţiile care au nevoie de ele. Este vorba despre un proiect care a fost semnat de peste 160 de iniţiatori din aproape toate partidele politice din Parlament. Iată, deci, că avem şi un exemplu de bună practică parlamentară".
Totodată, vicepreşedintele Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor, afirmă că îşi doreşte implementarea unei platforme prin intermediul căreia operatorii economici să poată raporta măsurile luate pentru prevenirea risipei alimentare într-un mod uşor şi lipsit de birocraţie. Domnia sa spune: "Ne dorim ca operatorii economici care au obligaţia să raporteze cantităţile de alimente pentru care au luat măsurile de luptă împotriva risipei alimentare să aibă o platformă prin intermediul căreia să poată sa facă aceste raportări. În prezent, procesul de raportare este unul pe hârtie, cu trimitere de documente către autorităţi, pe e-mail sau în format fizic, fapt ce duce la o centralizare destul de deficitară a datelor şi la o posibilitate minimală de a trage concluzii din aceste date colectate. Ne dorim să existe această platformă creată de Ministerul Agriculturii în care să poată să fie încărcate aceste informaţii, la pachet cu recomandările care până acum au fost trecute în legislaţie drept recomandări. Mă bucur că în ultimii ani, în urma unor serii de discuţii la nivel naţional, au început să fie făcute de către autorităţile locale proiecte şi investiţii pentru apariţia de bănci de alimente. Consider că prin intermediul acestei infrastructuri, care va fi din ce în ce mai bine pusă la punct şi care va avea şi un set de obligaţii atât pentru operatori, cât şi pentru autorităţile publice, vom reuşi să implementăm un sistem prin intermediul căruia să ajungem să avem alimente care vor fi folosite acolo unde este necesar, în loc să ajungă la groapa de gunoi".
Întrebată dacă implementarea acestei infrastructuri va produce costuri suplimentare prin angajarea de personal necesar pentru funcţionarea sistemului, Diana Buzoianu a declarat că nu consideră că va fi nevoie de personal suplimentar, însă vor exista costuri de implimentare, dar, în schimb, investiţia va fi amortizată prin diminuarea costurilor de gestionare a deşeurilor.
"Nu cred că vor trebui să fie angajate noi persoane, în schimb, cu siguranţă vor exista nişte costuri asociate măsurilor de implementare. Aceste costuri vor diminua alte cheltuieli precum cele pentru gestionarea deşeurilor, iar folosirea acestor alimente în alte acţiuni ar putea să ducă pe termen mediu la scăderea altor costuri" a conchis Diana Buzoianu.
Conferinţa BURSA a avut loc la SCENARIO, spaţiul de evenimente de la etajul 17 din ONE Tower.