English
Pe piaţa asigurărilor din România 25 de societăţi sunt autorizate de ASF să desfăşoare activitate, iar 14 sucursale derulează activitate în baza dreptului de stabilire (Freedom of Establishment). Volumul total al activităţii de subscriere (inclusiv sucursale) s-a situat la valoarea de 23,4 miliarde lei în anul 2024, în urcare cu 11%, arată un raport publicat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
"Pe piaţa asigurărilor din România 25 de societăţi sunt autorizate de ASF să desfăşoare activitate, iar 14 sucursale derulează activitate în baza dreptului de stabilire (Freedom of Establishment). Volumul total al activităţii de subscriere (incl. sucursale) s-a situat la valoarea de 23,4 miliarde lei în anul 2024, din care 81% reprezintă prime brute subscrise pentru activitatea de asigurări generale, iar 19% sunt pentru asigurările de viaţă", arată raportul ASF.
Dinamica activităţii de subscriere a fost una pozitivă în anul 2024 comparativ cu anul anterior, în creştere cu 11%, susţinută atât de avansul înregistrat de primele brute subscrise de societăţile autorizate de ASF (+9%), cât şi de creşterea volumului de prime brute subscrise de sucursalele care derulează activitate pe teritoriul României (+23%).
Valoarea totală a primelor de asigurare subscrise pentru asigurările RCA de societăţile autorizate şi reglementate de ASF, sucursale şi societăţile care îşi desfăşoară activitatea în baza libertăţii de a presta servicii (FoS) s-a situat la aproximativ 9,94 miliarde lei în anul 2024, în creştere cu 7% comparativ cu anul precedent.
În ceea ce priveşte solvabilitatea societăţilor de asigurare autorizate şi supravegheate de ASF, ratele la nivelul pieţei asigurărilor se menţineau supraunitare la finalul lunii decembrie 2024. Comparativ anul precedent, rata SCR a scăzut, pe fondul creşterii mai rapide a cerinţei de capital de solvabilitate (+22%) faţă de dinamica fondurilor proprii eligibile să acopere cerinţa de capital de solvabilitate (+18%).
Indicatorul de lichiditate pentru activitatea de asigurări generale (3,09) a scăzut uşor comparativ cu situaţia înregistrată la finalul anului 2023 (3,14). Valoarea activelor lichide a crescut cu 20%, iar obligaţiile pe termen scurt ale asigurătorilor s-au majorat cu 23%. În cazul activităţii de asigurări de viaţă, indicatorul a crescut. Îmbunătăţirea lichidităţii pentru activitatea de asigurări de viaţă a avut loc pe fondul creşterii activelor lichide cu 18%, în timp ce obligaţiile pe termen scurt au crescut într-un ritm mai scăzut (+15%) faţă de finalul lui 2023.
Volumul total al indemnizaţiilor brute plătite (incl. sucursale) s-a situat la valoarea de circa 10,6 miliarde lei în anul 2024, din care 82% reprezintă indemnizaţii brute plătite pentru activitatea de asigurări generale, iar 18% sunt pentru asigurările de viaţă.
Valoarea totală a investiţiilor societăţilor de asigurare (inclusiv activele deţinute pentru unitlinked) se situa la 31,6 miliarde lei, în creştere cu 17% faţă de finalul anului 2023. Societăţile de asigurare din România investesc preponderent în instrumente cu venit fix, în principal în obligaţiuni guvernamentale, ce deţin o pondere de circa 66% în valoarea totală a investiţiilor la finalul trimestrului IV 2024.
"În anul 2024, nu au intervenit schimbări semnificative în structura portofoliului investiţional faţă de finalul lui 2023. Ponderea investiţiilor în obligaţiuni guvernamentale a crescut cu 3,3 puncte procentuale în totalul investiţiilor, pe fondul creşterii cu 24% a valorii investiţiilor în titluri de stat", se menţionează în raportul ASF.
La finalul anului 2024, valoarea rezervelor tehnice conform regimului Solvabilitate II se situa la 22,1 miliarde lei, în creştere cu 19% faţă de anul anterior. Dinamica pozitivă a fost susţinută atât de majorarea valorii rezervelor tehnice pentru activitatea de asigurări generale (+23%), cât şi de creşterea valorii rezervelor constituite pentru asigurările de viaţă (+15%).
Din valoarea totală a rezervelor tehnice, 59% sunt constituite pentru activitatea de asigurări generale, iar 41% pentru activitatea de asigurări de viaţă. Gradul de cedare în reasigurare din perspectiva primelor brute subscrise pentru activitatea de asigurări generale a înregistrat o scădere semnificativă comparativ cu perioada similară din anul anterior, dar şi faţă de celelalte perioade analizate.
Valoarea primelor distribuite de companiile de brokeraj pentru asigurătorii români şi sucursale (asigurări generale şi de viaţă) a crescut cu circa 10% faţă de anul precedent, pe fondul creşterii volumului de prime distribuite pentru ambele segmente (asigurările generale: +10% şi asigurările de viaţă: +19%).
În anul 2024, companiile de brokeraj au distribuit circa 69% din volumul total al primelor brute subscrise pentru asigurătorii români şi sucursale. Gradul de intermediere pentru asigurările generale este de 81,40%, iar pentru asigurările de viaţă este de 13,39%.
Contextul macroeconomic european şi naţional
Evenimentele geopolitice şi economice majore, cum ar fi alegerile europene şi franceze sau schimbările economice din SUA, au contribuit la creşterea volatilităţii pe pieţele financiare în 2024. Divergenţa dintre pieţele de acţiuni din SUA şi UE s-a accentuat, cu acţiunile americane în creştere rapidă, în timp ce pieţele europene au avut o evoluţie caracterizată de stabilitate si creştere modestă.
Riscurile geopolitice au fost ridicate în 2024, fiind influenţate de schimbările politice din Germania şi Franţa. Schimbările anticipate în politica economică a SUA, inclusiv posibile tarife comerciale şi măsuri de reducere şi simplificare a reglementărilor pieţelor financiare ar putea avea un impact semnificativ asupra economiei globale. Volatilitatea pieţelor poate creste o dată cu materializarea riscului de fragmentare economică globală, determinată de schimbările induse de noua administraţie americană, ceea ce poate afecta fluxurile comerciale şi financiare internaţionale.
Principalele bănci centrale, inclusiv Banca Centrală Europeană şi Rezerva Federală a SUA, au început să reducă ratele dobânzilor în 2024, însă există incertitudini privind amploarea şi ritmul viitoarelor reduceri. Divergenţele dintre politica monetară a UE şi cea a SUA pot influenţa pieţele financiare şi cursul valutar, afectând competitivitatea economică a regiunii.
Relaxarea condiţiilor financiare globale depinde în mare măsură de reducerea ratelor de creditare. Totuşi, în zona euro, standardele de creditare bancară au rămas relativ neschimbate. Există incertitudini legate de momentul şi amploarea reducerii ratelor dobânzilor, ceea ce poate influenţa pieţele financiare şi fluxurile de capital. Preţurile petrolului au fluctuat semnificativ în a doua jumătate a anului 2024. După o scădere iniţială cauzată de o cerere mai redusă, acestea au crescut în octombrie din cauza conflictului din Orientul Mijlociu.
Evoluţii macroeconomice si financiare la nivel european
În ciuda unei îmbunătăţiri generale a economiei, pieţele financiare din Uniunea Europeană continuă să se confrunte cu incertitudini semnificative, generate de factori economici globali şi politici. În a doua jumătate a anului 2024, pieţele financiare europene au continuat să reziste în faţa unor provocări tot mai mari. Volatilitatea a crescut, iar incertitudinile geopolitice şi riscurile economice au rămas la cote ridicate. Previziunile Comisiei Europene pentru PIB-ul UE au fost revizuite uşor în scădere, fiind estimate la 0,9% în 2024 şi 1,5% în 2025.
Pe plan global, Fondul Monetar Internaţional menţine o creştere stabilă de 3,2%. Tensiunile politice s-au intensificat atât în Europa, cât şi pe scena internaţională. Problemele bugetare, datoria publică şi disputele comerciale au devenit surse de instabilitate, amplificate de ascensiunea pieţelor bursiere şi a cripto-activelor, care s-au desprins tot mai mult de fundamentele economice. Totodată, creşterea rapidă a bursei americane şi a pieţelor cripto ridică riscul unor corecţii bruşte, care ar putea destabiliza şi mai mult climatul investiţional. În acelaşi timp, tehnologia a adus noi ameninţări, iar atacurile cibernetice şi riscurile hibride au crescut pe fondul tensiunilor globale.
Perspectivele macroeconomice pentru 2025 indică o îmbunătăţire graduală, dar nu fără provocări. PIBul UE este estimat să crească cu 1,5%, însă ritmul redresării diferă între state.
La nivel global, economia ar urma să avanseze cu 3,2%, conform prognozelor FMI. Cu toate acestea, riscul fragmentării economice rămâne ridicat, pe măsură ce noua administraţie americană îşi conturează politica economică şi comercială. Inflaţia continuă să scadă, dar nu fără oscilaţii.
În ceea ce priveşte îndatorarea publică, aceasta a înregistrat o uşoară scădere la nivelul UE, însă riscurile de credit vor persista, în special pentru companiile care trebuie să refinanţeze datorii în 2025, confruntându-se cu costuri de finanţare mai ridicate.
Fragmentarea geopolitică poate conduce însă la o creştere a îndatorării publice in Uniunea Europeană pe fondul creşterii bugetelor alocate sectorul european de apărare. Indicele de incertitudine a politicii economice a crescut semnificativ în a doua jumătate a anului, reflectând îngrijorările legate de viitorul politic şi economic al marilor economii. În acest climat tensionat, pieţele financiare rămân vulnerabile la şocuri externe şi la o posibilă amplificare a aversiunii faţă de risc.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
