Analiză şi previziuni pentru piaţa valutară: Un hop temporar sau începutul declinului dolarului?

Fără îndoială, principalul subiect de discuţie pe piaţa valutară în luna martie a fost deprecierea majoră a dolarului american de la începutul lunii, conform unui comunicat transmis redacţiei.

Puncte cheie:

Dolarul american se depreciază, pe fondul temerilor investitorilor legate de impactul tarifelor.

Pieţele aşteaptă "Ziua Eliberării" anunţată de Trump, pe 2 aprilie.

Investitorii urmăresc îndeaproape evoluţiile de pe piaţa forţei de muncă din SUA.

Monedele europene se apreciază datorită stimulului fiscal major anunţat de Germania ("bazooka fiscală").

Pieţele se pregătesc pentru o nouă reducere a dobânzii de către Banca Central Europeană (BCE), în luna aprilie.

Indicatorii economici din Marea Britanie sunt atent monitorizaţi, în contexul riscurilor de deteriorare.

Dolarul s-a apreciat pe scară largă la sfârşitul anului 2024, pe măsură ce investitorii au pariat că tarifele impuse de preşedintele Trump vor afecta economia globală şi vor menţine inflaţia din SUA la un nivel ridicat pentru o perioadă mai lungă. Această perspectivă a fost însă complet răsturnată în ultimele săptămâni, pe fondul deciziilor impredictibile ale lui Trump şi al semnalelor de slăbiciune, aşa cum arată indicatorii economici ai SUA, care par să fi amplificat temerile legate de o posibilă recesiune. Astfel, naraţiunea s-a schimbat, conturând ideea că protecţionismul comercial accentuat ar putea avea consecinţe negative pentru economia americană, determinând Rezerva Federală să adopte un ritm mai agresiv de relaxare a politicii monetare în 2025.

Aproape toate monedele globale s-au redresat în raport cu dolarul american în luna martie, iar Indicele Dolarului SUA a încheiat luna cu o scădere de 3,2%. Câştigătoarele clare au fost monedele europene, în special euro, care a înregistrat unul dintre cele mai puternice aprecieri săptămânale din 2009 încoace, susţinut de veştile privind progresele în direcţia implementării unui amplu program fiscal al Germaniei. Această injecţie bugetară ar urma să deblocheze un pachet masiv de investiţii în infrastructură, în valoare de 500 de miliarde de euro, alături de creşterea cheltuielilor pentru apărare şi relaxarea celebrului mecanism de frânare a datoriei.

Până în prezent, băncile centrale nu au apăsat butonul de panică în faţa riscurilor de încetinire economică generate de incertitudinile legate de politica comercială a SUA. Majoritatea băncilor centrale din G10 şi-au menţinut politica monetară neschimbată luna trecută, inclusiv Rezerva Federală, care a păstrat nemodificată proiecţia ratei medii pentru 2025 şi a transmis că nu se grăbeşte să reducă dobânda (poziţie pe care o împărtăşim). În Regatul Unit, Banca Angliei a adoptat, de asemenea, un ton uşor belicos, după ce a înregistrat un vot clar în favoarea menţinerii dobânzii (8 la 1) şi a revizuit în sus prognozele privind creşterea economică pe termen scurt şi vârful inflaţiei.

La ce să ne aşteptăm să vedem pe piaţa valutară în luna aprilie?

1) Tarifele impuse de Trump vor contura discursul global privind creşterea economică

Prima săptămână din aprilie se conturează a fi una dintre cele mai importante de la învestirea lui Donald Trump ca al 47-lea preşedinte al Statelor Unite, în ianuarie. Aşa-numita "Zi a Eliberării" anunţată de Trump, pe 2 aprilie, se preconizează că va aduce o serie de anunţuri legate de comerţ, inclusiv detalii privind tarifele reciproce. Preşedintele a lăsat să se înţeleagă că ar putea adopta o atitudine mai blândă faţă de anumite ţări, însă rămâne de văzut care vor fi scutite şi care vor fi lovite cel mai dur. Ţările cel mai probabil vizate, precum Canada şi Mexicul, dar şi numeroase state asiatice - inclusiv China şi India - s-ar putea afla în vizor.

Planurile lui Trump pentru Europa, inclusiv cele legate de TVA, vor fi esenţiale. Deşi nu reprezintă un tarif în sensul clasic, o schimbare a poziţiei Statelor Unite faţă de cotele de taxă pe valoare adăugată ar putea funcţiona, în esenţă, ca o taxă comercială suplimentară pentru Uniunea Europeană. Reacţia pieţelor va fi, cu siguranţă, una interesantă.

Contrar tendinţei recente, considerăm că tarifele dure şi extinse ar putea fi benefice pentru dolarul american, în calitatea sa de monedă refugiu, întrucât atenţia investitorilor s-ar putea muta de la riscurile privind creşterea economică din SUA către cele globale. Totuşi, eventualele episoade de volatilitate ar putea fi temperate de:

a) măsura în care aceste tarife sunt deja incluse în preţurile de piaţă şi

b) percepţia investitorilor cu privire la caracterul temporar sau nu al acestor măsuri comerciale.

2) Temerile privind o recesiune în SUA: exagerate sau justificate?

Am asistat recent la o schimbare semnificativă în percepţia investitorilor faţă de economia americană, deşi nu suntem pe deplin convinşi că aceste temeri sunt pe deplin justificate. Ce-i drept, unii indicatori ai activităţii economice din SUA s-au deteriorat - rapoartele privind vânzările cu amănuntul din lunile ianuarie şi februarie au fost deosebit de dezamăgitoare.

Totuşi, nu considerăm că datele disponibile oferă suficiente dovezi care să justifice amploarea subperformanţei dolarului american - indicatorii de pe piaţa muncii (în special cei legaţi de şomaj) şi cifrele PMI din luna martie au fost, de fapt, destul de solide.

De asemenea, nu considerăm că estimarea foarte mediatizată a GDPNow publicată de Rezerva Federală din Atlanta (care indică în prezent o contracţie anualizată de aproape 3% a PIB-ului în primul trimestru) este, de această dată, un reper cu adevărat fiabil. Acest indicator nu doar că supraevaluează impactul creşterii importurilor de aur, dar şi exagerează riscul de recesiune, având în vedere că fluxurile de import - care par a fi fost devansate pentru a evita tarifele - sunt foarte probabil să se inverseze în al doilea trimestru.

În orice caz, pe fondul amplificării temerilor legate de o posibilă recesiune, viitoarele date macroeconomice din SUA capătă o importanţă disproporţionată. Aşteptările privind raportul privind ocuparea forţei de muncă din luna martie (04/04) sunt relativ modeste, economiştii anticipând o uşoară creştere a ratei şomajului (până la 4,2%) şi o încetinire a creării de locuri de muncă (la 128.000, de la 151.000).

Totuşi, noi continuăm să căutăm semnale de rezilienţă în rapoartele economice viitoare, care ar susţine ipoteza noastră privind soliditatea economiei americane şi a dolarului - pe care îl considerăm uşor subevaluat la nivelurile actuale.

3) Se pregăteşte BCE pentru o nouă reducere a dobânzii?

Datele privind activitatea economică din zona euro sugerează că economia traversează o fază de expansiune foarte modestă. Aşa-numitul "bazooka fiscal" aprobat recent în Germania nu pare, deocamdată, să fi avut un impact semnificativ asupra datelor economice din blocul monedei unice. În ansamblu, acest stimul ar trebui să reducă presiunea asupra necesităţii unei relaxări suplimentare a politicii monetare.

Totodată, condiţiile financiare din zonă s-au înăsprit, având în vedere creşterea randamentelor obligaţiunilor şi aprecierea euro.

Temerile legate de tarifele impuse de Trump - inclusiv noile taxe vamale pentru sectorul auto şi tarifele reciproce planificate, care ar urma să afecteze UE - au condus la o devansare a aşteptărilor privind o reducere a dobânzii în zona euro. Aceste aşteptări au fost alimentate şi de scăderea suplimentară a presiunilor inflaţioniste, precum şi de comentarii favorabile unei politici monetare mai relaxate, venite din partea unor membri ai Consiliului guvernatorilor.

Totuşi, opiniile din cadrul BCE nu sunt omogene, iar reapariţia recentă a "surselor din BCE" sugerează existenţa unor diviziuni în rândul Consiliului şi indică faptul că o reducere a dobânzii în aprilie - anticipată de pieţe în proporţie de 75% - este departe de a fi o certitudine.

La fel ca pieţele, înclinăm şi noi spre o reducere a dobânzii, însă decizia este departe de a fi clară, iar evoluţiile legate de tarife ar putea influenţa balanţa într-o direcţie sau alta în cadrul Consiliului guvernatorilor.