CU SPA ŞI SĂLI DE CONFERINŢE Domeniul Ştirbey din Buftea va renaşte într-un complex hotelier de cinci stele

Buftea "ascunde" o locaţie spectaculoasă, cu o încărcătură istorică deosebită, care ar putea fi transformată, prin investiţii bine gândite, într-un punct de atracţie turistică de talia Palatului Peleş: Domeniul Ştirbey, care se întinde pe 24 de hectare. Vizita la Domeniul Ştirbey creează dependenţă. Liniştea, parcul dendrologic, lacul, dar mai ales Palatul Ştirbey, Biserica şi Turnul de apă construit de inginerul Anghel Saligny te îmbie să revii şi să le redescoperi de fiecare dată. Monumetele istorice sunt destul de bine întreţinute, deşi au nevoie de restaurări.

Puţini bucureşteni ştiu că-şi pot bea cafeaua de dimineaţă la Palatul Ştirbey din Buftea, care găzduieşte, în prezent, un restaurant exclusivist şi săli pentru întâlniri discrete ale oamenilor de afaceri. Dar oamenii de afaceri, vedetele şi high-life-ul bucureştean cunosc deja locaţia datorită posibilităţilor generoase, şi spectaculoase aş putea spune, de a organiza evenimente, întâlniri de afaceri, nunţi, botezuri sau petreceri.

Compania "Bucharest Arena" este actualul proprietar al Domeniului Ştirbey, după ce l-a cumpărat, în urmă cu vreo trei ani, cu circa 9 milioane de euro, de la moştenitorii familiei. Societatea a reuşit să redeschidă rapid Palatul Ştirbey pentru public, iar în 2008 a finalizat sala Regina Maria (ballroom central cu două lobby-uri laterale) care are o capacitate maximă de 600 de persoane. De altfel, sala a găzduit nunta anului 2008, a celebrului fotbalist Cristi Chivu, eveniment cu care s-a şi lansat, de altfel, în piaţa de profil.

Pavilionul Prinţul Stirbey, situat în imediata apropiere a Palatului, este o construcţie uşoară, cu terasă, peluză şi acces la pontonul amenajat pe lacul interior. Acesta a fost amenajat de către "Bucharest Arena" pentru o capacitate maximă de 450 de persoane.

• Istoric

Barbu Ştirbey, domnitor al Ţării Româneşti între iulie 1849 - octombrie 1853 şi între octombrie 1854 - iunie 1856, a moştenit Domeniul Ştirbey din Buftea de la părintele său adoptiv, marele vornic Ştirbey. Având o formaţie intelectuală modernă, pe care i-o asiguraseră şi studiile la Paris, domnitorul s-a consacrat preocupărilor sale politice, intervenind destul de puţin asupra Domeniului, pe care l-a lăsat la rândul său moştenire fiului său, Principele Alexandru Ştirbey (1837-1895).

Mai puţin preocupat de politică, Principele, născut şi educat la Paris, a fost o fire dinamică. La îndemnul tatălui său, Domnitorul Barbu Ştirbey, Principele a dezvoltat puternic Domeniul Ştirbey, dându-i o dimensiune industrială şi comercială. El a amenajat parcul, a construit Palatul şi Biserica, precum şi numeroase obiective funcţionale, doar parţial prezervate în prezent.

Barbu Alexandru Ştirbey (1872-1946) a moştenit Domeniul de la tatăl său, la doar 23 de ani. Om politic şi, deopotrivă, un întreprinzător abil şi pasionat, educat şi el la Paris, Prinţul Ştirbey a dat Domeniului strălucirea conferită de generozitatea spaţiului şi fericita amplasare, valorificând la maxim potenţialul său economic dar, mai ales, introducându-l în circuitul înaltei societăţi bucureştene.

Prinţul Ştirbey s-a aflat în relaţii apropiate cu Familia Regală, îndeplinind, pentru un timp, funcţiile de Administrator al Domeniilor Regale şi consilier al Regelui Ferdinand. Figuri dintre cele mai importante pentru România modernă au fost, adesea, oaspeţi preţuiţi ai Domeniului Ştirbey: Ioan Slavici, Vasile Alecsandri, George Enescu, Lascăr Catargiu, Petre Carp, Teodor Rosetti, Mihai Şuţu, Titu Maiorescu, generalul Ion Argetoianu, Carol Davilla, Gheorghe Gheorghiu Dej, Hruşciov, Jean Marais, Belmondo.

În 1917, în Palatul rechiziţionat de armata germană şi-a stabilit locuinţa Mareşalul August von Mackensen şi tot aici a fost negociată pacea cu Puterile Centrale, semnată la 5 martie 1918.

La puţin timp după moartea tragică, în circumstanţe bizare, a Prinţului Ştirbey, în 1946, întregul domeniu a fost expropriat şi preluat de către Gospodăria Partidului Comunist.

Chiar dacă nu în regim privat, obiectivele economice ale domeniului au continuat să funcţioneze, la acestea adăugându-se studiourile de film Buftea, în care s-au filmat coproducţii care au adus la Domeniul Ştirbey actori celebri, ca Jean Marais sau Belmondo.

Domeniul a continuat să fie un loc al unor importante decizii politice, precum şi de vizite şi discuţii pentru liderii politici comunişti, printre care şi Gheorghe Gheorghiu Dej. La Palatul Ştirbey, Hruşciov a semnat, în 1964, documentele legate de retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul României.

În 1973, lotul de tenis al SUA a fost găzduit la Palatul Ştirbey şi s-a antrenat pentru finala Cupei Davis pe terenurile de tenis ale domeniului.

Începând din 1990, Domeniul a fost preluat în administrarea Ministerului Culturii, apoi de către RAPPS, fiind, în cele din urmă, câştigat în instanţă de către moştenitorii familiei Ştirbey şi, astfel, ieşind complet din circuitul public.

La 6 iunie 2007, Domeniul Ştirbey a fost achiziţionat de către compania "Bucharest Arena" de la moştenitorii familiei Ştirbey, cărora le-a fost retrocedat în 2002. Compania l-a redeschis scurt timp după achiziţie, păstrându-i caracterul de parte a patrimoniului cultural şi istoric naţional şi, totodată, adăugând noi construcţii care să vină în întâmpinarea aşteptărilor publicului contemporan.

• Domeniul Ştirbey în câţiva ani

După deschiderea noului hotel şi a centrului Spa, turiştii vor putea beneficia şi de băi cu ape termale. După finalizarea restaurării Palatului Ştirbey, parterul va continua să găzduiască restaurantul de lux, care va reface atmosfera epocii, până în cele mai mici detalii, precum meniul epocii, limbajul utilizat de ospătari, valeţi, cameriste, care vor fi îmbrăcaţi în costume de epocă.

La etajul Palatului, sunt camerele în care au stat Regina Maria şi Regele Ferdinand I. "Bucharest Arena" intenţionează să le valorifice prin reconstituire fie cu lenjerie, decoraţii şi mobilier asemănător cu cel original, fie stilizate după modelele originale. Ca toate marile castele din Franţa, Palatul Ştirbey din Buftea poate deveni obiectiv turistic pentru care se poate încasa taxă de intrare atunci când camerele nu sunt închiriate. În camere şi pe holuri pot fi expuse fotografii cu familia Ştirbey şi familia regală şi tablouri originale care s-au păstrat din epocă.

Pentru a păstra spiritul locului, în restaurantele Domeniului ar putea fi servite produse marca Ştirbey. Cel care a dezvoltat o mică industrie de prelucrare a produselor agricole din moşiile proprii a fost Barbu Ştirbey, care a folosit numele familiei ca marcă. În 1903, el a înfiinţat prima fabrică de conserve în ţară, la Buftea. Renumit la vremea aceea a fost, de exemplu, muştarul Ştirbey. Cel mai vechi produs comercializat în România şi în străinătate a fost, însă, vinul Ştirbey.

În perioada interbelică, unele dintre rudele prinţului Barbu Ştirbey nu apreciau folosirea numelui lor nobil pentru nişte produse destul de populare. Urmaşii familiei Ştirbey au înregistrat însă marca din nou, în anul 2003, folosind emblema princiară care a consacrat-o de-a lungul veacurilor.

Actualii proprietari intenţionează să vândă şi alte produse specifice locului. Deja, "Bucharest Arena" are în curs de dezvoltare oferta de produse bio cultivate chiar pe Domeniul Ştirbey.

• Picanteriile vremii despre Barbu Ştirbey şi Regina Maria

Supranumit "Prinţul alb", Barbu Ştirbey s-a căsătorit cu Nadeja Bibescu şi a avut patru fiice. Despre Barbu Ştirbey se spune că a avut o celebră legătură cu Regina Maria, fiind sfătuitorul şi prietenul din umbră al cuplului regal. În epocă se spunea că "Prinţul alb" ar fi fost amantul principesei, făcându-i unul sau doi copii.

Şi despre regele Ferdinand s-a spus că ar fi avut o aventură cu Martha Bibescu şi că aventura s-ar fi consumat chiar pe Domeniul Ştirbey din Buftea. Palatul Ştirbey a fost vizitat des de familia regală.

Regina Maria l-a cunoscut pe principele Barbu Ştirbey în 1907. Constantin Argetoianu a scris: "Anecdota cu frageda Elisabeta, fiica lui Ferdinand I, chemând pe mica Ileana, la fereastră, cu cuvintele: < Vino iute, să vezi pe tatăl tău > - ca să vadă, de altfel, pe prinţul Ştirbey coborând din automobil, a făcut, pe vremuri, înconjurul Bucureştilor".

Istoricii vremii mai scriu că Maria vizita des Buftea, unde locuia prinţul Ştirbey, şi că legătura dintre Maria şi Barbu Ştirbey a fost tolerată de Carol I şi acceptată de principele Ferdinand. În 1913, regele Carol l-a adus pe Barbu Ştirbey ca administrator al Domeniilor Coroanei, după care Ferdinand l-a făcut sfătuitorul său.

În 1918, Regina Maria l-a părăsit pe Barbu Ştirbey, îndrăgostindu-se de colonelul Canadian, Joe Boyle. Constantin Argetoianu susţine că, în 1920, Ferdinand l-a expulzat pe Boyle din ţară, iar Barbu Ştirbey şi-a reluat locul în sufletul reginei, până la bătrâneţe.

• Suspiciuni legate de moartea lui Barbu Ştirbey

Barbu Ştirbey a murit în 24 martie 1946, după ce participase la o recepţie dată, pe 20 martie, de ambasadorul URSS în România la acea dată, cu ocazia venirii la Bucureşti a şefului diplomaţiei sovietice. Publicistul Ion Varlam scrie că ruşii nu au fost străini de moartea subită a lui Barbu Ştirbey, căruia i s-a făcut rău la zece minute după ce a consumat o băutură la această recepţie. Tot Varlam scrie că Barbu Ştirbey a fost consultat de nepoţii săi Alexandru Moruzi şi Matei Balş, care l-au diagnosticat cu afecţiune hepatică şi au recomandat internarea.

În spitalul Colentina, prinţului a trebuit să-i fie administrată glucoză, care a fost procurată de pe piaţa neagră. Numai că lichidul a fost alterat şi, după injectare, i-a făcut mult rău lui Barbu Ştirbey, care a decedat la 20 de minute după injecţie.

Ion Varlam susţine, deşi nu există dovezi certe, că moartea lui Barbu Ştirbey a fost un asasinat, având în vedere că în procurarea glucozei de pe piaţa neagră a fost implicat un om de afaceri, apropiat al ruşilor, cu care prinţul a avut un conflict. Varlam arată că Barbu Ştirbey erau un om cheie în polica vremii, probabil singurul capabil să animeze şi să mobilizeze forţele tuturor partidelor politice şi cu mare influenţă pe lângă marile puteri, lucru ce nu se potrivea cu planurile sovieticilor şi ale comuniştilor.

• Biserica este primul monument care intră în restaurare

În acest an, Biserica va intra într-un proces de restaurare şi renovare, ne-a declarat Lorentin Nineacă, directorul general al "Bucharest Arena". Construită într-un stil arhitectural eclectic la sfârşitul secolului al XIX-lea, biserica este pictată la interior de Tătărăscu. Aceasta este un monument istoric care adăposteşte osemintele familiei Ştirbey. Domnul Nineacă ne-a precizat: "Practic, restaurarea monumentelor istorice de pe Domeniu va începe cu Biserica. Lucrările de reconstrucţie sunt programate să pornească în acest an, Ministerul Culturii aprobând deja proiectul".

"Bucharest Arena" lucrează şi la planul de restaurare a Palatului Ştirbey. Compania speră să înceapă execuţia lucrărilor în cursul anului viitor. Apoi sunt planificate restaurarea porţii de intrare şi a Turnului de apă.

Palatul Ştirbey, monument istoric în stil romantic, datând din secolul al XIX-lea, pune, în prezent, la dispoziţia oaspeţilor săi, trei saloane comunicante la parter, patru saloane separate la etajul I şi o terasă, ce găzduiesc un restaurant a la carte, cu specific tradiţional românesc. După restaurare, etajele vor fi amenajate ca apartamente pentru cazarea unei clientele exclusiviste, care doreşte să-şi petreacă vacanţa în reşedinţa permanentă a familiei Ştirbey, care a găzduit-o, de nenumărate ori, pe Regina Maria.

Dar cel mai ambiţios plan de punere în valoare a Domeniului este construirea unui hotel cu şase niveluri şi 200 de camere, categoria cinci stele, care să fie dotat cu un Spa. Lorentin Nineacă ne-a declarat: "Recent, au fost detectate şi izvoare subterane cu apă termală şi cred că ar putea fi valorificate în cadrul acestui complex modern.

Deocamdată, nu cunoaştem valoarea exactă a investiţiei în noul hotel, întrucât abia a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal pentru proiect. Hotelul va fi amplasat în dreapta intrării principale şi va fi legat de facilităţile sălii noi de evenimente şi conferinţe - Regina Maria. Totalul investiţiilor care se vor derula pe Domeniul Ştirbey, construcţii noi şi restaurări, este evaluat, în această fază incipientă de proiectare, la maxim 50 milioane de euro".

• Ce puteţi face acum pe Domeniul Ştirbey

În prezent, Domeniul Ştirbey deţine cinci locaţii destinate evenimentelor high-class, fiind lansat în 2008, odată cu nunta celebrului fotbalist Cristi Chivu. Spaţiile Domeniului Ştirbey - Palatul amenajat ca restaurant cu mai multe săli, Sala "Regina Maria" (construcţie nouă dată în folosinţă în 2008), Pavilionul de Vară, Peluza, Biserica şi capela - pot fi utilizate pentru întâlniri de afaceri, dineuri/prânzuri de afaceri, recepţii (800 de persoane), cocktail-uri (1.000 de persoane), banchete, baluri, petreceri corporatiste (600 de persoane), concerte, conferinţe, seminarii, alte evenimente culturale şi sociale.