Cum ajungi criminal de război după toate regulile

Declaraţia prin care preşedintele american Joe Biden l-a numit criminal de război pe Vladimir Putin a stârnit reacţia oficialilor de la Kremlin, deşi din analiza întrebării adresate de jurnalsta Fox News şi a răspunsului şefului SUA reiese contextul real în care afirmaţia respectivă a fost făcută.

"Domnule preşedinte, după tot ceea ce am văzut, îl veţi declara pe Putin criminal de război?", a întrebat jurnalista Fox News, la finalul unui eveniment, care a avut loc la Washington.

"Nu", a răspuns iniţial Joe Biden, care şi-a continuat deplasarea spre ieşire din încăperea în care se afla.

După câteva momente, preşedintele american s-a întors la jurnalisă, a pus-o să repete întrebarea, ca şi cum nu ar fi înţeles-o de prima dată, şi a declarat: "Oh, cred că este un criminal de război".

Afirmaţia preşedintelui american a fost făcută în contextul imaginilor prezentate de mass-media din SUA, care au arătat modul în care forţele Federaţiei Ruse au distrus spitale civile şi chiar un teatru la subsolul căruia se aflau copii, locaţie care era marcată în exterior cu cuvântul copii, ce putea fi zărit din aer, de piloţii ruşi.

Din acest punct de vedere, al imaginilor, sub impactul emoţional, preşedintele american s-a comportat ca un simplu cetăţean, deşi funcţia importantă pe care o deţine nu îi permite acest lucru şi a spus că el crede că Putin este un criminal de război, mai ales că, anterior acestui moment, Senatul SUA a aprobat în unanimitate o rezoluţie prin care îl califică pe preşedintele rus Vladimir Putin drept criminal de război.

Afirmaţia preşedintelui american a fost nuanţată ulterior, într-o conferinţă de presă, de purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jen Psaki, care a fost nevoită să răspundă în trei rânduri în legătură cu acest subiect.

"Casa Albă a spus că acţiunile Rusiei în Ucraina sunt atent monitorizate pentru potenţiale crime de război, dar astăzi preşedintele Biden l-a etichetat direct pe Putin drept «criminal de război». S-a schimbat ceva în evaluarea administraţiei? Ce a determinat această nouă poziţie a Preşedintelui?", a întrebat unul dintre jurnaliştii acreditaţi la Casa Albă.

"Cred că preşedintele a fost... Remarcile preşedintelui vorbesc de la sine. Vorbea din inima lui şi vorbea din ceea ce a văzut la televizor, cu privire la acţiuni barbare ale unui dictator brutal, cauzate de invazia sa într-o ţară străină. Există un proces legal care este în desfăşurare, iar analizarea situaţiei este în continuă desfăşurare în cadrul Departamentului de Stat. Acesta este un proces care poate cunoaşte oricând una sau mai multe actualizări", a răspuns Jen Psaki.

"Revenind la chestiunea etichetării lui Putin drept «criminal de război». Acest război durează de trei săptămâni. Până acum, preşedintele a refuzat să folosească această etichetă. După cum observaţi, există un proces formal, în desfăşurare, înainte de a putea folosi acest termen. Deci, trebuie să se fi schimbat ceva pentru ca preşedintele să simtă că poate face acest pas suplimentar astăzi. Ce? Ce altceva a văzut?", a întrebat un alt jurnalist.

"Preşedintele a răspuns la o întrebare directă care a fost pusă şi a răspuns prin prisma a ceea ce a văzut la televizor. Cu toţii am văzut acte barbare, acte îngrozitoare ale unui dictator străin într-o ţară care ameninţă şi ia vieţile civililor, cu impact asupra spitalelor, femeilor însărcinate, jurnaliştilor, etc.. Şi cred că a răspuns la o întrebare directă", a precizat purtătorul de cuvânt al Casei Albe.

"Evident, preşedintele îl numeşte pe Vladimir Putin personal «criminal de război». Aveţi cumva informaţii că ordinele de bombardare a maternităţilor, a clădirilor rezidenţiale, a copiilor nevinovaţi au venit de cel mai înalt nivel ( n.red. - de la vârful Federaţiei Ruse)?", a întrebat un alt reporter.

"Ei bine, aş spune că există un proces legal în care toate datele şi informaţiile adunate vor putea fi consultate în orice investigaţie internaţională. Acest proces (n.red. - de colectare a datelor şi informaţiilor) este condus de Departamentul de Stat. Cred că am vorbit despre asta cu câteva minute mai devreme, când am transmis că preşedintele răspundea direct la o întrebare şi vorbea cu emoţie după ce a urmărit acţiunile barbare ale unui dictator brutal care ia invadat o ţară străină. Dar există un proces legal care este în desfăşurare", a concluzionat Jen Psaki.

În acest context, devine foarte interesant să examinăm în ce condiţii cineva poate fi califcat drept criminal de război şi condamnat într-un tribunal internaţional.

• Oficialii ruşi îl acuză voalat pe Biden de crime de război în fosta Iugoslavie

Purtătorul de cuvânt al Casei Albe a reiterat ceea ce se poate observa lesne şi din analizarea imaginilor oferite de presa din SUA. Joe Biden s-a referit strict la ceva ce vizionase înainte.

Cu toate acestea, scurta declaraţie a preşedintelui american a atras reacţia Kremlinului, care a spus că afirmaţiile lui Biden sunt "inacceptabile şi de neiertat".

"Declaraţiile preşedintelui american Joe Biden sunt absolut inacceptabile şi de neiertat. Preşedintele Vladimir Putin este un politician internaţional înţelept, cult şi cu deschidere spre dialog", a declarat, joi, în cadrul unui briefing de presă, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

În acelaşi timp, şeful unui stat care a bombardat oameni în întreaga lume timp de mulţi ani, a aruncat o bombă atomică asupra Japoniei, care fusese deja învinsă în al Doilea Război Mondial, nu are dreptul să facă declaraţii de acest fel, a adăugat acesta.

"Considerăm inacceptabilă şi de neiertat o asemenea retorică a şefului statului, ale cărui bombe au ucis sute de mii de oameni din întreaga lume", a concluzionat Dmitri Peskov.

Tot joi, directorul general al companiei de stat ruse Roscosmos, Dmitri Rogozin, a publicat pe reţeaua de socializare Telegram un videoclip în care Biden declara că el însuşi a fost cel care a propus bombardarea Belgradului în anul 1999 şi trimiterea avioanelor de luptă americane pentru distrugerea podurilor de peste Dunăre din fosta Iugoslavie. Dmitri Rogozin aminteşte că bombardamentul aplicat Belgradului de către NATO în anul 1999 a durat 78 de zile, perioadă în care peste 1200 de avioane de luptă aliate au participat la operaţiunea respectivă.

• Acţiunile Federaţiei Ruse pot fi calificate, la prima vedere, drept crime de război

Cert este că acţiunile armate ale Federaţiei Ruse în Ucraina, prin prisma imaginilor după bombardarea oraşelor din ţara vecină, ar putea fi calificate lesne drept crime de război.

Termenul de criminal de război poate fi aplicat oricărei persoane care încalcă un set de reguli internaţionale stabilite pentru desfăşurarea conflictelor armate. Aceste reguli au fost modificate şi extinse în ultimul secol, extrase din Convenţiile de la Geneva de după cel de-al Doilea Război Mondial şi din alte protocoale adăugate ulterior. Regulile sunt menite să protejeze persoanele care nu participă la lupte şi pe cei care nu mai pot lupta, inclusiv civili precum medicii şi asistentele, trupele rănite şi prizonierii de război.

Primele referiri la crime de război după cea de-a doua conflagraţie mondială a secolului trecut sunt consemnate în rezoluţiile Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite nr. 3 (I) şi 170 (II) din 13 februarie 1946 şi 31 octombrie 1947 privind extrădarea şi pedepsirea criminalilor de război şi nr. 95 (I) din 11 decembrie 1946 care confirma principiile de drept internaţional recunoscute prin Statutul Tribunalului Militar Internaţional de la Nurenberg şi prin sentinţa pronunţată de tribunalul respectiv.

Următoarele referiri la crimele de război au fost consemnate în rezoluţiile Consiliului Economic şi Social al ONU nr. 074 D (XXXIX) din 28 iulie 1965 şi 1158 (XII) din 5 august 1966 privind pedepsirea criminalilor de război.

După aceste rezoluţii, în 26 noiembrie 1968 a fost adoptată Convenţia ONU imprescriptibilităţii crimelor de război şi a crimelor contra umanităţii.

În articolul 1 al Convenţiei se stabileşte că sunt imprescriptibile crimele de război, aşa cum au fost ele definite în Statutul Tribunalului Militar Internaţional de la Nurenberg din 8 august 1945 şi confirmate prin rezoluţiile Adunării Generale a ONU din anul 1946, şi, în special, "infracţiunile grave" enumerate în convenţiile de la Geneva din 12 august 1949 pentru protecţia victimelor de război.

Conform articolului 3 al convenţiilor de la Geneva din 1949, "în caz de conflict armat neprezentând un caracter internaţional şi ivit pe teritoriul uneia dintre Înaltele Părţi Contractante, fiecare dintre Părţile în conflict va trebui să aplice cel puţin următoarele dispoziţii:

1. Persoanele care nu participă direct la ostilităţi, inclusiv membrii forţelor armate care au depus armele şi persoanele care au fost scoase din luptă din cauză de boală, rănire, detenţiune sau din orice altă cauză vor fi, în toate împrejurările, tratate cu omenie, fără nici o deosebire cu caracter discriminatoriu bazată pe rasă, culoare, religie sau credinţă, sex, naştere sau avere sau orice alt criteriu analog.

În acest scop, sunt şi rămân prohibite, oricând şi oriunde, cu privire la persoanele menţionate mai sus:

a) atingerile aduse vieţii şi integrităţii corporale, mai ales omorul sub toate formele, mutilările, cruzimile, torturile şi chinurile;

b) luarea de ostatici;

c) atingerile aduse demnităţii persoanelor, mai ales tratamente umilitoare şi înjositoare;

d) condamnările pronunţate şi execuţiile efectuate fără o judecată prealabilă, dată de un tribunal constituit în mod regulat, însoţită de garanţii judiciare recunoscute ca indispensabile de către popoarele civilizate.

2. Răniţii şi bolnavii vor fi ridicaţi şi îngrijiţi".

• Vladimir Putin, greu de inculpat

Cu toate acestea este destul de greu ca Vladimir Putin să fie judecat pentru crime de război, mai ales că Rusia nu recunoaşte jurisdicţia Curţii Penale Internaţionale.

Singurul mod în care Putin ar putea tras la răspundere legală la nivel internaţional ca un criminal de război este dat doctrina răspunderii de comandă. Este vorba despre situaţia în care persoana care a emis ordinul de atac şi cel care l-a dat direct ştia sau era în măsură să afle despre crimele de război, dar nu a făcut nimic pentru a le preveni.

Până acum, după al doilea război mondial singurii criminali de război condamnaţi au fost cei care au compărut în faţa tribunalelor de la Nurnberg şi Tokio, precum şi cei care au fost judecaţi pentru crimele săvârşite în Bosnia, Cambodgia şi Rwanda.

În ultimele decenii, puţini şefi de stat au fost judecaţi de comunitatea internaţională pentru crime de război. Unul dintre ei este fostul lider iugoslav Slobodan Milosevic, care a fost acuzat pentru conflicte sângeroase din Iugoslavia la începutul anilor 1990. Milosevic a murit în celula în care era reţinut, înainte ca instanţa de la Haga să pronunţe un verdict.

Aliatul său din Bosnia, sârbul Radovan Karadzic - autointitulatul preşedinte al Republicii separatiste Srpska - şi generalul Ratko Mladic, au fost condamnaţi pentru crime de război şi ambii ispăşesc acum pedeapsa pe viaţă.

Liberianul Charles Taylor a fost condamnat la 50 de ani de închisoare, după ce a fost condamnat pentru sponsorizarea atrocităţilor din ţara vecină, Sierra Leone. Fostul conducător al Ciadului, Hissene Habre, a fost primul fost şef de stat care a fost condamnat pentru crime împotriva umanităţii de către un tribunal african.

• JOE BIDEN, PREŞEDINTELE STATELOR UNITE ALE AMERICII: "Putin este un dictator criminal, un veritabil ucigaş"

Preşedintele american Joe Biden şi-a nuanţat, la numai 24 de ore, declaraţia iniţială prin care îl eticheta criminal de război pe Vladimir Putin. La prânzul anual Friends of Ireland, care a avut loc la Capitol Hill, în 17 martie, preşedintele american Joe Biden l-a numit pe preşedintele rus Vladimir Putin un "dictator criminal, un veritabil ucigaş care poartă un război imoral împotriva poporului Ucrainei".

Anterior, cu prilejul participării în aceeaşi zi la un alt eveniment dedicat sărbătoririi Sfântului Patrick (patronul spiritual al Irlandei), Biden a spus că "Vladimir Putin a lansat un război inadmisibil împotriva Ucrainei, împotriva pilonilor păcii şi stabilităţii internaţionale. (...) Suntem determinaţi să ajutăm poporul ucrainean, să punem capăt atacului brutal al lui Putin şi să restabilim pacea".

Preşedintele american a precizat că tot ceea ce vedem astăzi în Ucraina este "un război, o agresiune neprovocată şi un tratament brutal aplicat poporului ucrainean de Federaţia Rusă prin bombardarea spitalelor, locuinţelor, şcolilor şi maternităţilor".

• ANTONY BLINKEN, SECRETARUL DE STAT AL SUA: "Sunt de acord că în Ucraina au fost comise crime de război"

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken a afirmat că este de acord cu remarcile preşedintelui Joe Biden conform cărora preşedintele rus Vladimir Putin este un "criminal de război" , deoarece forţele ruse continuă să atace zonele civile din Ucraina. "Ieri, preşedintele Biden a spus că, în opinia sa, crime de război au fost comise în Ucraina. Personal, sunt de acord. A viza în mod intenţionat civilii este o crimă de război.

La urma urmei, distrugerile provocate în ultimele trei săptămâni, nu duc la o altă concluzie cu privire la acţiunile forţelor armate ale Federaţii Ruse", a declarat, în 17 martie, Antony Blinken.

Secretarul de stat american a precizat că experţii Statelor Unite se află în plin proces de documentare şi evaluare a potenţialelor crime de război din Ucraina.

"Ne vom asigura că descoperirile noastre ajută eforturile internaţionale de investigare a crimelor de război şi de a îi trage la răspundere pe cei responsabili", a spus Antony Blinken.

• JEN PSAKI, PURTĂTORUL DE CUVÂND DE LA CASA ALBĂ: "Distrugerea spitalelor şi maternităţilor este crimă de război"

Jen Psaki, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, a declarat că bombardarea imobilelor civile de către soldaţii ruşi reprezintă crime de război.

"După cum l-aţi auzit pe secretarul de stat Antony Blinken spunând în remarcile sale, ceea ce vedem - fie că este vorba despre distrugerea unui teatru, unde cuvântul «copii» era scris în limba rusă, în afara teatrului, conform fotografiilor, fie că este vorba despre bombadradea locuinţelor, spitalelor şi maternităţilor - dacă nu este considerat o crimă de război, atunci ce este?", a spus Jen Psaki, în conferinţa de presă susţinută în 17 martie.

Ea a menţionat că există o procedură demarată la Departamentul de Stat, în cadrul cărei orice informaţii şi date care vor fi strânse vor fi trimise organismelor internaţionale pentru tragerea la răspundere a responsabililor pentru crime de război.

"Vom continua să furnizăm informaţii în acest sens. Dar, ştiţi, cred că este important să spunem ceea ce vedem că se întâmplă pe teren, şi cred că exact asta au făcut, în declaraţiile lor, preşedintele Joe Biden şi secretarul de stat Antony Blinken", a concluzionat Jen Psaki.

• NICOLAE CIUCĂ, PREMIERUL ROMÂNIEI: "Bombardamentele asupra civililor din Mariupol, Kherson, Harkov şi Kiev - crime de război"

Premierul Nicolae Ciucă a etichetat drept crime de război bombardarea de către trupele Federaţiei Ruse a locuinţelor civile, şcolilor, maternităţilor şi spitalelor din oraşele ucrainene Mariupol, Kherson şi Kiev. Declaraţia a fost făcută de şeful Guvernului la dezbaterea sub egida Team România, organizată vineri, 18 martie, de Institutul Aspen şi German Marshall Fund.

"Asistăm la o agresiune inacceptabilă, soldată cu suferinţe enorme, cu valuri de refugiaţi care au depăşit 2,5 milioane de persoane, cu distrugeri de locuinţe, spitale, maternităţi, grădiniţe şi şcoli, similare celor din Groznîi, Alep, Ghuta de Est le regăsim azi. Toate aceste grozăvii ale războiului le regăsim azi la Mariupol, la Kherson, Harkov sau Kiev, adevărate crime împotriva umanităţii, crime de război, care caracterizează această acţiune a Rusiei împotriva democraţiei, împotriva Occidentului şi împotriva lumii", a afirmat prim-ministrul Nicolae Ciucă.

Şeful Guvernului a amintit că, în urma invadării Ucrainei, în Adunarea Generală a ONU 141 de state au votat pentru condamnarea Rusiei, şi numai 5 state au votat împotrivă: Rusia, Belarus, Siria, Coreea de Nord şi Eritreea.

• BENJAMIN FERENCZ, PROCUROR ŞEF ÎN PROCESUL DE LA NÜRNBERG: "Putin ar trebui să fie în spatele gratiilor"

Putin ar trebui să fie "în spatele gratiilor", a afirmat, în 4 martie, pentru cotidianul britanic The Mirror, Benjamin Ferencz, procuror şef în procesul Einsatzgruppen din 1947 (ultimul procuror supravieţuitor al procesului de la Nürnberg).

Benjamin Ferencz a activat de partea acuzării la Procesul de la Nürnberg, în care au fost traşi la răspundere pentru crime de război, crime împotriva umanităţii şi genocid liderii germani din timpul regimului lui Adolf Hitler. Ferencz, care astăzi are 102 ani, a efectuat urmărirea penală când avea 27 de ani în cazul a 22 de membri ai Einsatzgruppen, care au fost acuzaţi de Tribunalul de la Nürnberg, constituit imediat după al doilea război mondial. Doi dintre cei condamnaţi în urma anchetei sale, comandanţii SS, colonelul Paul Blobel şi Otto Rasch, au organizat masacrul de la Babyn Yar (în Ucraina), unde au ucis mii de evrei.

El a spus pentru cotidianul britanic că preşedintele rus Vladimir Putin ar putea fi condamnat pentru crime împotriva umanităţii comise de armata rusă în Ucraina.

"Crimele pe care Rusia le comite în prezent împotriva Ucrainei sunt o ruşine pentru societatea umană, iar cei responsabili trebuie să fie traşi la răspundere pentru agresiune, crime împotriva umanităţii şi crimă simplă. Cu cât mai repede vor fi aduşi aceşti criminali în faţa instanţei, cu atât vom fi mai fericiţi" a spus Ferencz pentru sursa citată.

Potrivit lui Ferencz, Putin ar putea fi închis în acelaşi mod ca şi Radovan Karadzic, fostul lider sârb din Bosnia, care a fost acuzat de genocid.

"Acest lucru este foarte realist. Tot ce ne trebuie este determinarea de a face asta, pentru că ruşii nu trăiesc pe Lună. Vreau să-l văd pe Putin după gratii, este posibil", a adăugat Benjamin Ferencz.

El a precizat că nu are nicio îndoială cu privire la crimele lui Putin împotriva Ucrainei, deoarece există multe probe care arată că atacurile armatei ruse vizează civilii ucraineni. Fostul procuror de la Nürnberg susţine că anchetarea de către comunitatea internaţională a crimelor de război ar putea descuraja Rusia.