Cum să vă atingeţi obiectivele financiare

Independenţa financiară este unul din obiectivele majorităţii oamenilor. Cu toate acestea, cele mai multe persoane ratează şansa de a deveni independenţi financiar deoarece evită să ia decizii sau să acţioneze de o manieră care să le îmbunătăţească situaţia financiară. În anumite situaţii nu ştiu ce decizii trebuie să ia, iar în multe alte cazuri, deciziile sînt pur şi simplu amînate.

În primul rînd trebuie să vă determinaţi "averea" - capitalul net (activele minus datorii) şi care sînt resursele pe care le puteţi aloca investiţiilor. Cel de-al doilea indicator de care trebuie să ţineţi seama este venitul net. Acesta se determină ca diferenţă între veniturile brute şi cheltuieli. Încercaţi să identificaţi şi să urmăriţi toate veniturile şi cheltuielile proprii timp de cîteva luni. Rezultatul vă va ajuta să determinaţi de unde provin veniturile dumneavoastră curente, să vă organizaţi mai bine cheltuielile şi să vedeţi ce sumă de bani puteţi să economisiţi pentru nevoi viitoare şi atingerea obiectivelor. Trebuie să ştiţi la ce nu puteţi renunţa, precum şi la ce nu v-ar deranja să renunţaţi!

Planificarea financiară este procesul prin care vă stabiliţi obiectivele financiare viitoare şi prezente, precum şi strategia care trebuie urmată pentru a le atinge. Planificarea financiară vă poate ajuta să atingeţi obiectivele şi nevoile financiare viitoare cu succes şi începe prin luarea în considerare a activelor şi datoriilor fiecărui individ la un anumit moment în timp. Categoria activelor include asigurarea de viaţă şi investiţiile monetare de tot felul, împreună cu activele fixe, ca de exemplu o casă, automobile şi altele. Datoriile pot include împrumuturile personale, cardurile de credit, creditele ipotecare etc. Următorul pas constă în identificarea surselor de venit continue şi a surselor de active fixe. Veniturile, cel mai adesea, sînt rezultatul statutului de angajat, dar alte surse, precum o posibilă moştenire trebuie luate în considerare. De aici lucrurile devin mai complicate, şi începe planificarea financiară propriu-zisă. Stadiul din viaţă în care ne aflăm - tineri, de vîrstă mijlocie, în vîrstă - influenţează obiectivele pe care ni le stabilim. Al doilea factor de influenţă este reprezentat de riscul pe care sîntem dispuşi să ni-l asumăm. Persoanele mai tinere sînt în faza de acumulare. Veniturile lor nu au ajuns încă la nivelul maxim. Pe de altă parte, acestea încearcă să intre în posesia activelor, atît fixe, cît şi materiale. Riscurile asumate în această etapă sînt temperate de limita de timp în care aceste obiective trebuie atinse, precum şi de toleranţa individuală la risc. În general, cu cît orizontul de timp pentru atingerea obiectivelor este mai mare, cu atît potenţialele investiţii agresive sînt mai importante. Perioada de maturitate ne găseşte cel mai des în punctul de maxim al veniturilor, multe dintre obiectivele anterioare fiind deja atinse. Aceasta înseamnă posibilitatea de a economisi mai mult, şi faptul că, pe măsură ce timpul trece şi ne apropiem de pensionare, toleranţa noastră la risc se diminuează. Alţi factori, precum planificarea pentru asis-tenţă medicală sau alte forme de asigurare, pregătirea pentru situaţii de urgenţă, planificarea fiscală sînt luaţi în considerare.

• Cum sînt, de fapt, administrate finanţele personale

Potrivit unor studii realizate pe pieţele financiare mature unde există o cultură investiţională adecvată şi un nivel al înţelegerii aspectelor financiare mult mai ridicat, se poate vorbi de trei categorii de persoane care abordează diferit planificarea financiară şi gestiunea banilor lor.

Persoanele din categoria "Îngrijoraţii" sînt neliniştiţi în legătură cu deciziile financiare pe care le iau, ca de exemplu banii pentru perioada în care vor fi la pensie. Nu sînt siguri asupra controlului pe care îl au asupra viitorului lor financiar. Nu le place să planifice sau să se gîndească la aspectele financiare. Pot să aibă o planificare financiară, dar recunosc că nu o prea respectă. Sînt proprii lor consultanţi financiari, în ciuda disconfortului pe care îl prezintă pentru ei această situaţie. Studiile relevă că aproape 40% din populaţie se încadrează în această categorie. Majoritatea "Îngrijoraţilor" sînt persoane cu o vîrstă sub 40 de ani, preocupate de mulţimea deciziilor şi alternativelor financiare cu care se confruntă, care se îndoiesc de capacitatea lor de a-şi gestiona în mod corespunzător finanţele. Cu o probabilitate mai mare, ei îşi vor plasa capitalul în active reale, în speţă imobiliare şi în planuri de economii cu investiţie pentru pensie şi se vor eschiva în a investi în active cu un grad de risc mare. Ei au tendinţa de a investi o mică parte din venitul lor şi au o avere netă mai mică ca valoare. Cîţiva dintre ei au dezvoltat şi au lucrat la crearea unui plan financiar, dar nu au fost consecvenţi în a-l urma.

Persoanele din categoria "Independenţii" sînt satisfăcute cu deciziile financiare luate. Se simt mai cunoscători şi mai de succes decît alte persoane. Alocă mai mult timp în fiecare lună aspectelor financiare decît alocă în medie o persoană. Utilizează diferite surse de informaţii (ziare, Internet etc) pentru a găsi soluţii la aspectele financiare care le interesează. Preferă să ia decizii financiare fără a apela la ajutorul unor profesionişti. Studiile relevă că dintre persoanele cu venituri peste medie, 33% dintre acestea intră în acest grup. În categoria "Independenţilor" încadrăm persoa-nele de sex masculin fără vreo limită de vîrstă, care se consideră mai buni în a lua decizii financiare decît majoritatea prietenilor şi rudelor lor. Este probabil ca ei să deţină valori mobiliare, dar, ca şi "Îngrijoraţii", au o parte mai mare a capitalului investită în active din domeniul imobiliar. De regulă sînt satisfăcuţi de propriile investiţii şi este puţin probabil să apeleze la ajutor profesionist, chiar şi în situaţia în care ar înregistra o pierdere datorită deciziilor luate.

Pesoanele "Care caută ajutorul" solicită în mod entuziast consiliere financiară profesionis-tă. Sînt convinşi că deţin controlul asupra vieţii lor financiare. Consideră că investiţiile lor le ating sau le depăşesc aş-teptările. Au beneficiat de pe urma existenţei unei planificări financiare. Studiile realizate în rîndul persoanelor cu venituri peste medie arată că aproximativ 30% din cei intervievaţi se încadrează în această categorie. Aflaţi la vîrsta a doua sau aproape de pensie, aceste persoane au în mod specific venituri mai ridicate, şi recunosc că gestionarea finanţelor lor necesită experienţa pe care ei nu o posedă şi pe care sînt dispuşi să o obţină. Ei sînt fideli în cele mai multe cazuri unei planificări financiare în formă scrisă, iar pes-te 70% dintre aceştia recunosc că ea le-a fost de mare ajutor. Persoanele din această categorie economisesc sau inves-tesc o parte mai mare din veniturile familiei, bazîndu-se pe aju-torul unui consultant financiar pentru a-şi construi un plan. Aceste persoane deţin mai puţine investiţii cu risc mediu şi mai multe investiţii în acţiuni şi titluri de participare la fondurile mutuale.

Articol realizat cu societatea de brokeraj "Ieba Trust"