EnglishInsolvenţa Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare (RAAN) din Drobeta Turnu Severin declarată în luna septembrie a anului trecut, prin Ordonanţă de Urgenţă (OUG) de guvernul României, este constituţională, potrivit Curţii Constituţionale (CCR), se arată în unele documente publicate în Monitorul Oficial. Insolvenţa Regiei a fost atacată în luna ianuarie a acestui an de două societăţi din Drobeta Turnu Severin, care au de recuperat creanţe de la RAAN.
Conform deciziei CCR, "atât în preambulul Ordonanţei de Urgenţă a guvernului, cât şi în nota de fundamentare, guvernul expune argumentele care au stat la baza recurgerii la procedura în cauză". Potrivit acestora, se impune adoptarea de reglementări privind procedura insolvenţei regiilor autonome, care se confruntă cu situaţii de blocaj financiar având ca efect apariţia stării de incapacitate de plată a datoriilor către diverşi creditori. Totodată, în argumentaţia guvernului, citată de decizia CCR, mai este subliniat: "Incapacitatea de plată în care se află RAAN poate conduce la încetarea activităţii, fapt ce poate provoca catastrofe ecologice, fiind cunoscut faptul că în instalaţiile RAAN se vehiculează 500 tone de hidrogen sulfurat, gaz toxic şi letal". În acelaşi timp, guvernul este de părere că protejarea juridică a RAAN este o situaţie de interes naţional.
Având în vedere motivele expuse, CCR a hotărât să respingă, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de SC Emiprod SRL şi SC Cresco SRL, ambele din Drobeta Turnu Severin, se arată în raportul publicat în Monitorul Oficial.
Totodată, într-o opinie separată publicată în Monitorul Oficial, doi judecători ai CCR, Mona Maria Pivniceru şi Daniel Morar, au expus mai multe motive prin care declară că excepţia de neconstituţionalitate trebuia admisă de Curte. "Argumentul că prin reglementarea adoptată se asigură o protecţie juridică a RAAN, nu poate constitui o justificare pentru adoptarea vreunui act normativ, cu atât mai puţin pentru o ordonanţă de urgenţă. Astfel, starea de insolvenţă este o situaţie faptică determinată de împrejurări obiective, concrete, care conduc la declanşarea procedurii, iar nu o formă de protejare a unei regii proprii, a statului, care în acest mod îşi creează un avantaj prin prejudicierea creditorilor regiei", notează cei doi judecători în motivarea publicată.
În acelaşi timp, domniile lor consideră că nu s-a demonstrat în niciun fel că executarea silită a bunurilor regiei ar fi putut conduce la catastrofe ecologice, dat fiind faptul că în nota de fundamentare a ordonanţei de urgenţă se arată că măsurile de executare silită sunt "concentrate asupra sediului administrativ al regiei şi al terenului aferent acestuia precum şi la alte construcţii, iar instanţele de judecată au constatat că acele bunuri individual determinate pot fi supuse executării silite potrivit legii, independent de caracterul strategic declarat regiei".
Cei doi, Mona Maria Pivniceru şi Daniel Morar, opinează că niciunul dintre argumentele incluse în preambulul ordonanţei de urgenţă nu constituie o situaţie extraordinară care să justifice adoptarea actului normativ.
Conform tabelului plăţilor către creditori pe care RAAN le are de achitat, SC Cresco SRL are de recuperat suma de 1.408.428,03 lei de la compania aflată în insolvenţă, în timp ce SC Emiprod SRL are de recuperat 23.064,00 de lei.
Guvernul a stabilit, prin Ordonanţă de Urgenţă şi prin derogare de la unele prevederi legale, intrarea în insolvenţă a Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, păstrând dreptul regiei de a-şi conduce activitatea, de a administra şi a dispune de bunurile din proprietatea sa.
Prin OUG nr. 85/2013, publicată în Monitorul Oficial în data de 10.09.2013, Guvernul a decis ca Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare să intre în insolvenţă şi a stabilit, totodată, anumite condiţii speciale care vor fi aplicate acestei proceduri.
Executivul a justificat atunci această procedură prin inexistenţa unei legi speciale care să reglementeze procedura insolvenţei în cazul regiilor autonome.
Pe lista creditorilor, întocmită de administratorul judiciar al RAAN se află peste 300 societăţi comerciale, dar şi instituţii publice şi administraţii locale şi bănci care au avut relaţii contractuale cu RAAN înainte de deschiderea procedurii de insolvenţă. Toate au de recuperat de la regia de stat 1.890.836.106,26 lei.
Una dintre cele mai mari restanţe pe care RAAN o are este către Complexul Energetic Oltenia pentru plata cărbunelui livrat, creanţa fiind de 207.723.795,53 de lei.
• Contracte RAAN, sub lupa Parchetului
Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a trimis, la începutul lunii iulie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) rapoartele primite de la Corpul de Control în urma verificărilor efectuate la RAAN în legătură cu o serie de contracte.
"Rapoartele întocmite de Corpul de control al ministrului delegat pentru Energie vizează contractarea, derularea şi facturarea lucrărilor de investiţii la instalaţia de evacuare în şlam dens a sucursalei Romag Termo a RAAN şi, respectiv, derularea unor contracte de furnizare şi procesare a cărbunelui energetic, precum şi vânzarea-cumpărarea energiei electrice în cadrul regiei", potrivit unui comunicat al Departamentului pentru Energie.
Nicolescu a trimis în luna aprilie Corpul de Control să facă investigaţii suplimentare la Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN) şi l-a demis pe administratorul special al regiei.
RAAN produce apă grea pentru Centrala Nuclearelectrica din Cernavodă şi energie termică şi electrică pentru uzul propriu şi pentru consumatorii din oraşul Drobeta Turnu-Severin.
Regia a intrat în insolvenţă având datorii de 680 milioane lei. În perioada insolvenţei, compania a mai acumulat datorii de 70 milioane lei.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
