Curtea de Apel Alba Iulia a respins cererea de întrerupere a executării pedepsei lui Ilie Carabulea

Omul de afaceri Ilie Carabulea, condamnat definitiv, în aprilie, la un an şi şase luni de închisoare cu executare pentru dare de mită, a solicitat, marţi, Curţii de Apel Alba Iulia, întreruperea executării pedepsei pentru trei luni pentru a putea organiza activitatea societăţilor pe care le deţine.

Carabulea îşi ispăşeşte în Penitenciarul din Aiud pedeapsa cu închisoarea şi a solicitat, marţi, magistraţilor Curţii de Apel Alba Iulia întreruperea executării pedepsei pentru trei luni, maximul care poate fi dat în astfel de cazuri, transmite Mediafax.

El a susţinut în faţa instanţei că trebuie să îşi organizeze activitatea societăţilor în care este asociat majoritar sau administrator şi să delege conducerea aces-tora, astfel încât are nevoie de o întrerupere a executării pedepsei.

Carabulea a mai spus că este asociat majoritar în 36 de societăţi comerciale şi în alte 18 firme are calitatea de administrator, iar acestea nu îşi pot desfăşura activitatea cores-punzător dacă nu i se permite să organizeze conducerile acestora.

Totodată, omul a afaceri a declarat în faţa instanţei că nu se aştepta la o decizie de condamnare şi nu a avut timp să organizeze activitatea societăţilor pe care le deţine.

El şi-a motivat cererea şi prin faptul că prin aceste societăţi are contractate credite în valoare de aproximativ 30 de milioane de euro, iar derularea acestor împrumuturi depinde de el până va delega pe altcineva.

El a afirmat că în cadrul societăţilor sale lucrează aproximativ 4.500 de salariaţi care depind de modul în care va fi organizată activitatea firmelor respective.

Curtea de Apel Alba Iulia a respins ca nefondată, ieri, cererea de întrerupere a executării pedepsei închisorii formulată de către Ilie Carabulea.

Omul de afaceri Ilie Carabulea a demisionat, în 26 aprilie, din funcţia de preşedinte al Consiliului de Supraveghere al Băncii Carpatica (BCC), după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat la un an şi şase luni de închisoare cu executare, pentru dare de mită.

Consiliul de Supraveghere l-a ales în locul lui Carabulea, în func-ţia de preşedinte al Consiliului, pe Nicolae Petria, urmând a fi convocată Adunarea Generală a Acţionarilor pentru completarea componenţei acestei structuri, potrivit unui raport transmis Bursei.

Carabulea este principalul acţionar al Băncii Carpatica. El deţine indirect aproape 46% din acţiuni. În nume propriu controlează 41,29%, iar prin Atlassib mai are 4,55%.

El a fost judecat, în calitate de asociat şi administrator al unor companii din cadrul Atlassib Holding Sibiu, pentru dare de mită şi cumpărare de influenţă, alături de Sebastian Dumitru Cârstea - director la Liceul Carol I din Sibiu şi Mihaela Izabela Cârstea, acuzaţi de fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals, complicitate la infracţiunea de dare de mită, şi de Nicolae Boţa, acuzat de dare de mită.

Potrivit rechizitoriului, în septembrie 2010, Florin Apos-tu, la acea dată şef al Parchetului Judecăriei Sibiu, a primit de la Carabulea contravaloarea unei revizii auto în sumă de 4.000 lei pentru a-l sprijini în promovarea unui recurs în interesul legii, lăsându-l să creadă că are influenţă asupra procurorului general al României. Revizia a fost facturată între Star Motors Sibiu şi Atlassib Sibiu, ambele fiind firmele lui Carabulea.

În perioada 2006 - octombrie 2010, Apostu a folosit în mod exclusiv şi consecutiv două autoturis-me marca Audi A8 şi VW Passat achiziţionate în baza unui contract de leasing financiar între Atlassib Leasing IFN şi Intermedia, ambele societăţi fiind membre ale holdingului Atlassib, condus de Ilie Carabulea. Cele două societăţi au achitat, pentru Florin Apostu, TVA aferentă acestora şi contravaloarea avansului auto, în condiţiile în care, la nivelul anului 2010, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu a avut în instrumentare un număr de 196 de dosare penale referitoare la activitatea firmelor lui Carabulea. În aceste dosare, Apostu a dat soluţii şi a verificat soluţiile date de procurorii subordonaţi, se arată în rechizitoriu.

În cursul anilor 2006, 2007, 2008 şi 2009, pentru a crea o aparenţă de legalitate a utilizării autoturismelor, Apostu a consemnat în declaraţiile de avere că le utilizează în baza unor contracte de leasing.