DACĂ CJUE VA DECIDE CĂ PLATA RATELOR LA CURSUL CURENT REPREZINTĂ O CLAUZĂ ABUZIVĂ, Piperea: "Românii cu datorii în franci elveţieni ar putea primi înapoi banii de la bănci"

Persoanele care au credite la bănci în franci elveţieni ar putea primi înapoi sumele de bani pe care au fost nevoite să le achite ca urmare a creşterii acestei valute comparativ cu leul, ne-a spus avocatul Gheorghe Piperea.

Afirmaţia vine în contextul în care, la finalul săptămânii trecute, Nils Wahl, Avocatul General la Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), a susţinut, cu ocazia judecării unor dosare intentate de doi maghiari contra OTP Ungaria, că, în contractele de credit de retail în care plăţile sunt denominate în franci elveţieni (CHF), clauzele care stabilesc un curs la data acordării împrumutului şi un curs mai mare la momentul plăţii ratelor pot fi considerate abuzive de către instanţele naţionale.

Gheorghe Piperea ne-a precizat: "Dacă Judecătorul CJUE va decide acest lucru (n.r. că este abuzivă clauza conform căreia ratele pentru creditele în franci elveţieni se plătesc la cursul curent), va fi lege pentru toate ţările membre. Inclusiv instanţele din România vor fi obligate să aplice această lege, care va trebui transpusă în legislaţia autohtonă".

Potrivit domniei sale, prima sancţiune care s-ar lua în cazul acesta ar fi îngheţarea cursului la valoarea din momentul încheierii contractului. De asemenea, consumatorii de astfel de credite îşi vor putea cere înapoi banii pe care i-au plătit ca diferenţă între cursul curent şi cel din momentul contractării împrumutului, ne-a mai spus avocatul Piperea.

Domnia sa este optimist cu privire la decizia care urmează să fie luată de CJUE şi subliniază: "Eu sunt convins că Judecătorul de la Curtea Europeană de Justiţie va declara aceasă clauză abuzivă, pentru că există precedente similare la nivelul unor ţări importante din Uniunea Europeană, cum sunt Franţa şi Marea Britanie, care au introdus restricţii faţă de aceste produse financiare".

Croaţia şi Ungaria sunt alte două ţări unde unii clienţi au câştigat astfel de procese, înaintate contra instituţiilor bancare de la care s-au împrumutat.

Potrivit specialiştilor, opiniile Avocatului General al Curţii Europene de Justitie nu sunt obligatorii, dar sunt respectate în nouă din zece decizii finale ale judecătorilor.

Gheorghe Piperea califică împrumuturile în CHF drept "produse toxice", similare cu mâncarea alterată sau cu medicamentele expirate care provoacă reacţii adverse. Aceste "produse toxice" ar trebui să atragă răspunderea celor care le-au pus în vânzare, "răspundere care este mult mai agravată decât cea pentru clauze abuzive", opinează avocatul.

Acesta consideră că sub incidenţa unei astfel de decizii ar putea intra şi creditele în alte valute, cum ar fi cele în euro, deşi, în acest caz, situaţia este diferită, moneda europeană fiind una de schimb sau de depozit, în funcţie de ţară, ceea ce nu este cazul francilor elveţieni.

Ministerul ungar al Justitiei a cerut Curţii Constituţionale, la finalul anului trecut, o poziţie oficială privind posibilitatea ca împrumuturile în valută acordate de bănci să fie neconstituţionale.

De asemenea, ministerul maghiar al Justiţiei a solicitat Curţii o opinie privind modul în care ar putea fi modificate contractele de creditare în valută, astfel încât să nu fie încalcată legislaţia.

Contactaţi de Ziarul BURSA, reprezentanţii băncilor din ţara noastră au refuzat să comenteze situaţia, susţinând că este prematur să emită o opinie, în acest moment.

• Aurelian Dochia: "În cazul adoptării unei astfel de decizii, sistemul nostru bancar nu va fi puternic afectat, însă revenirea unor bănci va fi mult îngreunată"

Timothy Ash, analist la Standard Bank, în Londra, a comentat că decizia ministerului maghiar de Justiţie face parte dintr-un lung şir de dispute, care au tendinţa să creeze o imagine negativă pentru Ungaria.

"Având în vedere că alegerile vor avea loc în aprilie 2014, este clar că măsura face parte dintr-o strategie politică a partidului Fidesz, condus de Viktor Orban, care se află acum la guvernare (...) În mod evident, măsura este una controversată, deoarece implică o sumă mare de bani. Dacă se va vota împotriva instutiţiilor creditoare, atunci lovitura va fi una puternică, mai ales pentru cele străine, dar va susţine continuarea dezintermedierii financiare din Ungaria. Însă există limite în privinţa rapidităţii cu care băncile străine se pot retrage de pe piaţă, iar multe dintre ele sunt relativ «captive» în acest sistem", a adăugat analistul, citat de sursele de presă.

Analistul economic Aurelian Dochia consideră că, în cazul în care CJUE va adopta o astfel de decizie, sistemul bancar autohton, în integralitatea lui, nu ar fi puternic afectat, însă revenirea unor bănci ar fi mult îngreunată şi, în consecinţă, creditarea ar fi înfrânată.

Aurelian Dochia ne-a precizat: "Evident că băncile vor fi cele care vor avea de suferit într-un astfel de caz. Vom vedea un efect care, deşi nu ar conduce la o prăbuşire a întregului sistem bancar, ar îngreuna revenirea băncilor şi, deci, procesul de creditare. Din fericire, în România nu au fost acordate atât de multe credite în CHF ca în alte ţări precum Ungaria".

În prezent, în Parlamentul nostru, se află un proiect legislativ iniţiat de un grup de 19 parlamentari din toate partidele, care urmăreşte introducerea opţiunii pentru consumatorul care are de achitat un credit în monedă străină de a solicita creditorului recalcularea sumei de rambursat în moneda naţională, la cursul de schimb valabil la momentul încheierii contractului.