DACĂ PRESIUNILE INFLAŢIONISTE VOR PERSISTA BCE, posibil să înăsprească politica monetară mai curând decât se anticipează

Banca Centrală Europeană (BCE) este posibil să înăsprească politica monetară mai curând decât se aşteaptă mulţi experţi, în condiţiile în care presiunile inflaţioniste se pot dovedi mai persistente, a declarat, ieri, Robert Holzmann, guvernatorul Băncii Naţionale a Austriei şi membru în consiliul guvernatorilor BCE, citat de Reuters.

BCE, care are programată pentru astăzi o reuniune a consiliului guvernatorilor, a derulat o politică monetară ultra-relaxată de la debutul pandemiei de coronavirus, şi a promis o perioadă şi mai lungă de acomodare în luna iulie, când şi-a prezentat noua sa strategie. Însă, presiunile inflaţioniste s-au acumulat mult mai rapid în ultimele luni decât se aşteptau analiştii.

Robert Holzmann a apreciat, preluat de Agerpres, că există posibilitatea acumulării presiunilor la adresa preţurilor, ca urmare a continuării blocajelor de-a lungul lanţurilor globale de aprovizionare, crizei forţei de muncă, cererii susţinute a gospodăriilor, efectelor politicilor destinate combaterii schimbărilor climatice asupra costurilor şi a faptului că o inflaţie de bază mai ridicată este inclusă în aşteptările inflaţioniste.

Analiştii se aşteaptă ca, la reuniunea de politică monetară de astăzi, BCE să anunţe reducerea stimulentelor monetare chiar dacă va promite un sprijin consis­tent timp de mai mulţi ani.

"Aceasta nu înseamnă că vom retrage prematur politica monetară acomodativă, ci mai degrabă că această politică va fi necesară pentru o perioadă de timp mai scurtă de timp decât se aşteaptă piaţa", a spus Holzmann. Specialistul a menţionat că o politică monetară ultra-relaxată ar putea conduce la dezechilibre financiare şi la o alocare ineficientă a capitalului.

La ultima şedinţă de politică monetară de la BCE, care a avut loc la finele lunii iulie, Banca Centrală Europeană a decis să menţină nemodificată dobânda de politica monetară, la cel mai scăzut nivel din istorie, dar a promis un sprijin mai îndelungat pentru economia zonei euro.

• Suciu: "BNR încearcă să ţină cât se poate dobânda de politică monetară la actualul nivel, de 1,25%"

Banca Naţională a României (BNR) încearcă să ţină cât se poate dobânda de politică monetară la actualul nivel, de 1,25%, pentru a nu complica existenţa entităţilor economice şi pentru a nu crea disfuncţionalităţi pe celelalte preţuri, dincolo de preţurile energiei, a afirmat, recent, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al băncii centrale, într-o intervenţie televizată. Printre altele, Dan Suciu a opinat că liberalizarea preţurilor energiei s-a făcut într-un mod haotic, demonstrând incapacitatea instituţiilor româneşti de a administra corect acest proce: "Avem o inflaţie blocată la nivelul preţurilor exogene şi preţurilor energiei electrice, gazelor naturale şi combustibililor. Preţuri asupra cărora nu putem să intervenim, sunt dincolo de capacitatea noastră de influenţare". Reprezentantul BNR a menţionat că Banca Naţională deja implementează un "protocol de tratare a inflaţiei".

În urmă cu circa o lună, Ciprian Dascălu, economist-şef la BCR Cercetare, estima că BNR ar putea opera o primă majorare de 25 de puncte de bază a ratei de politică monetară în luna noiembrie. Acesta notează, într-un raport: "Deciziile pe termen scurt privind rata dobânzii vor depinde de răspândirea noii variante Covid, perspectivele de politică monetară ale principalelor bănci centrale, deciziile băncii naţionale din Polonia dintre cele din regiunea ECE şi evoluţia cursului de schimb, în timp ce ritmul ajustării fiscale rămâne principala incertitudine pentru perspectivele asupra ratei dobânzii pe un orizont de timp mediu/lung. Prin urmare, având în vedere profilul prognozei de inflaţie actualizat al BNR, vedem prima majorare a ratei cheie în noiembrie cu 25 puncte de bază, urmată de alte creşteri totalizând 25-50 puncte de bază în 2022, în funcţie de conduita politicii fiscale".

Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, a afirmat, la începutul lunii august, că ciclul de scădere a dobânzilor, în România, s-a oprit, iar despre înăsprirea politicii monetare şeful băncii centrale a spus că aceasta a început şi are loc cu o anumită secvenţialitate: mai întâi se opresc cumpărările de active, apoi urmează operaţiuni de sterilizare a excedentului de lichiditate şi un control mai strict al lichidităţilor din piaţă. BNR nu a mai cumpărat titluri de stat din aprilie, iar operaţiunile de sterilizare a surplusului de lichiditate au ajuns să fie realizate regulat.