Dan Zaharescu, Directorul Executiv al ARPIM:"Taxă clawback a devenit o frână majoră pentru investiţiile în industria farmaceutică din România"

• "Totalul investiţiilor din ultimii douăzeci de ani în capacităţi de producţie în România nu depăşeşte 250 milioane de euro, ceea ce este foarte puţin"

Taxă clawback, ce a fost introdusă temporar în ţara noastră în timpul crizei financiare din perioada 2008 - 2010, a devenit o frână majoră pentru investiţiile în industria farmaceutică din România, a spus astăzi Dan Zaharescu, Directorul Executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), în cadrul unei conferinţe organizată la Sinaia de Consiliul Concurenţei.

Dan Zaharescu a afirmat: "Taxa clawback este una dintre cele mai împovărătoare taxe care se practică în România pentru că un producător de medicamente, în afara tuturor celorlalte taxe pe care le plăteşte un agent economic, trebuie să plătească şi această taxă care este de 25% pe cifra de afaceri pe care o realizează în interacţiunile cu casa de asigurări de sănătate. Iniţial, taxa a fost gândită pentru acoperirea deficitului anual al bugetului casei de asigurări de sănătate; practic se stabilea un buget estimativ pentru medicamente, iar tot ce depăşea acel buget estimativ trimestrial era plătit de industrie şi de aceea, la un moment dat, taxa clawback ajunsese să fie aproximativ 32%. Din 2019 a fost plafonată la 25% pentru medicamentele inovative, după care, pentru medicamentele generice produse în România a fost fixată la 15% şi pentru genericele produse în afara României la 20%. Deoarece s-a considerat că, în cazul medicamentelor generice, există o discriminare între producătorii români şi producătorii internaţionali, anul trecut, Guvernul României a fost nevoit să alinieze taxa clawback pentru toate medicamentele generice la 15%".

Directorul executiv al ARPIM a adăugat: "Taxă clawback a devenit o frână majoră în ceea ce priveşte investiţiile în industria farmaceutică din România. Totalul investiţiilor din ultimii douăzeci de ani în capacităţi de producţie în România nu depăşeşte 250 milioane de euro, ceea ce este foarte puţin având în vedere dimensiunile pieţei farmaceutice şi nevoia de medicamente a României. Anul trecut, deficitul balanţei comerciale a României pe medicamente a fost de aproximativ 5,2 miliarde de euro, aproximativ 18% din totalul deficitului balanţei comerciale, ceea ce apasă din greu asupra cursului valutar şi asupra situaţiei economice în general a României".

Directorul executiv al ARPIM a dat exemplul unui mari companii farmaceutice internaţionale care, în anul 2006 a decis să construiască o fabrică la Braşov, investiţia fiind de peste 100 milioane euro.

"Fabrica a fost deschisă în anul 2008, după care, în 2014, s-a decis închiderea fabricii, s-a încercat vânzarea sa, nu s-a reuşit, moment în care echipamentele au fost mutate în Polonia iar la Braşov au rămas doar zidurile şi mai puţin cu 500 de locuri de muncă cu înaltă calificare şi cu un nivel foarte bun al veniturilor. Industria farmaceutică are o mare valoare adăugată, dar, din păcate, România nu a ştiut să 0 valorifice în ultimii treizeci de ani".