DANIEL DĂIANU: "Creşterea economică din trimestrul I din 2022 s-a dinamizat, iar PIB-ul este la 5,1%"

Creşterea economică din trimestrul I 2022 s-a dinamizat, PIB majorându-se cu 5,1% faţă de trimestrul precedent, fiind a doua cea mai ridicată valoare înregistrată în cadrul statelor din UE, potrivit raportului "România - Zona Euro MONITOR", coordonat de academicianul Daniel Dăianu.

"Noua conjunctură externă generată de invadarea Ucrainei de către Federaţia Rusă şi procesul de tranziţie către economii nepoluante sunt însă de natură să slăbească creşterea economică în trimestrele următoare, atât prin presiunile semnificative asupra preţurilor materiilor prime energetice şi agroalimentare, cât şi prin sporirea incertitudinii. La constrângerile pe partea ofertei se adaugă şi reamplificarea perturbărilor din lanţurile internaţionale de producţie generată de reactivarea măsurilor de închidere a economiei în China în legătură cu pandemia şi din aplicarea sancţiunilor impuse Rusiei", afirmă Daniel Dăianu.

În trimestrul al treilea vânzările cu amănuntul au înregistrat o cifră de afaceri cu o rată de creştere semnificativă în această perioadă, iar sectorul cu ridicata înregistrează creşteri moderate. Totuşi, încrederea operatorilor din comerţul cu amănuntul continuă să se amelioreze la începutul trimestrului III.

Privind investiţiile în construcţii, încrederea operatorilor se diminuează uşor în paralel cu sporirea incertitudinii. Activitatea sectorului este constrânsă de acutizarea lipsei materialelor şi/sau echipamentelor şi a forţei de muncă. Cât despre cereri, intenţiile de achiziţionare a unei locuinţe s-au diminuat, astfel că există o uşoară reducere a comenzilor în al doilea trimestru, dar şi la începutul celui de-al treilea trimestru.

Imagine de ansamblu asupra sectorului bancar

"Totuşi, principalele riscuri se intensifică ca urmare a dezechilibrelor macroeconomice interne, tensiunilor geopolitice, inflaţiei ridicate la nivel internaţional şi a dobânzilor în creştere pentru a lupta contra inflaţiei. Provocările suplimentare asupra sectorului bancar vizează creşterea riscului de nerambursare a creditelor, precum şi legătura tot mai strânsă între sectorul bancar şi sectorul guvernamental. Izbucnirea războiului din Ucraina a majorat riscul cibernetic şi a afectat creşterea economică şi buna funcţionare a lanţurilor de aprovizionare, cu efecte nefavorabile asupra perspectivelor creditării, calităţii activelor şi economisirii bancare. Expunerea directă redusă a instituţiilor de credit din România în relaţia cu Ucraina sau Rusia a contribuit la menţinerea unei bune încrederi în bănci, fără a genera evoluţii negative notabile în bilanţul acestora", precizează Daniel Dăianu.

"Creşterea ratelor de dobândă începând cu ultimul trimestru al anului 2021 are un efect pozitiv asupra veniturilor din dobânzi, însă majorarea acestora este parţial compensată de temperarea creditării, precum şi de presiunile asupra costurilor de finanţare. Astfel, ratele dobânzilor practicate pentru depozitele noi în lei au crescut accentuat şi înregistrau, în mai 2022, valori de peste 3 la sută în cazul populaţiei, nivel record pentru ultimii 8 ani, şi de peste 5 la sută în cazul companiilor nefinanciare, nivel întâlnit în urmă cu peste 9 ani. Totodată, resursele fondului de garantare din România cuantifică aproape 3 la sută din depozitele eligibile, fiind cel mai ridicat nivel din UE, alături de autorităţile din Croaţia şi Suedia. Ţinta minimă reglementată la nivel european este 0,8%", mai arată Daniel Dăianu în studiu.