Danske Bank A/S a recunoscut că se face vinovată de fraudă şi va plăti două miliarde de dolari ca să pună capăt anchetei din SUA privind spălarea de bani la sucursala sa din Estonia, încheind astfel cel mai sever scandal din istoria recentă a băncii, informează Bloomberg.
Instituţia creditoare daneză a pledat marţi vinovată de conspiraţie în vederea comiterii de fraudă bancară şi a recunoscut că a furnizat servicii unor clienţi suspecţi - inclusiv din Rusia - prin intermediul sucursalei sale din Estonia, deşi cunoştea riscurile de spălare a banilor, potrivit Departamentului de Justiţie din SUA.
Danske Bank face eforturi ca să depăşească acest scandal, considerat unul dintre cele mai grave cazuri de abuz corporatist din Danemarca. În urma sa, mii de clienţi au părăsit banca, iar managementul a fost înlăturat. Cazul a lăsat o cicatrice severă într-o ţară cunoscută pentru transparenţa sa financiară, adăugându-se listei de creditori din Europa de Nord, inclusiv ABN Amro Bank NV şi Deutsche Bank AG, implicaţi în spălare de bani.
"Înţelegerea amiabilă încheie un caz care a consumat multe resurse şi care îi va permite conducerii băncii să se concentreze pe dezvoltarea afacerii actuale", a declarat, citat de Bloomberg, Jens Munch Holst, directorul executiv al AkademikerPension, un fond de pensii danez cu active de aproximativ 20 de miliarde de dolari. "Va fi o muncă lungă şi grea pentru a readuce reputaţia la nivelul la care era înainte de 2018", a subliniat Holst.
Amintim că, în octombrie 2019, subsidiara din Estonia a Danske Bank a intrat în procedură de lichidare, după ce, în luna februarie a aceluiaşi an, autoritatea de reglementare financiară de la Tallinn (FSA) a solicitat închiderea acesteia. Anterior, fostul preşedinte al filialei estone a Danske Bank a fost găsit mort lângă locuinţa sa, aparent fiind vorba despre o sinucidere. Rehe a condus sucursala estonă a Danske Bank între anii 2008 şi 2015, cu doi ani înainte ca banca să ajungă în mijlocul scandalului de spălare de bani.
Banca a fost acuzată că între anii 2007 şi 2015 a efectuat prin intermediul filialei din Estonia operaţiuni de spălare de bani în valoare de circa 209 miliarde de euro, în special în favoarea unor cetăţeni ruşi. Aivar Rehe era doar martor în această investigaţie.
În 2018, directorul general al Danske Bank, Thomas Borgen, a demisionat după ce banca daneză a publicat rezultatele unei investigaţii derulate la subsidiara estonă.
Danske Bank a mai trecut printr-o criză în anii 1920, când expansiunea sa rapidă s-a transformat într-un colaps, iar statul danez i-a venit în ajutor. Directorul general de la acel moment, Emil Glueckstadt, a ajuns la închisoare pentru că a minimalizat amploarea problemelor băncii. Acesta a murit în arrest, în aşteptarea procesului, iar o mare parte din averea sa a fost folosită pentru acoperirea cheltuielilor de judecată legate de scandal.
• 1,21 miliarde de dolari, amendă către Departamentul de Justiţie
Valoarea amenzii din cazul recent încheiat corespunde provizioanelor constituite de Danske în acest scop, banca anunţând în octombrie că este dispusă să accepte o amendă de două miliarde de dolari. Creditorul cu sediul la Copenhaga a precizat că va plăti către Departamentul de Justiţie din SUA 1,21 de miliarde de dolari, către autoritatea pieţei de capital (SEC) - 179 de milioane de dolari şi către Divizia Specială pentru Infracţiuni din Danemarca - 4,75 miliarde de coroane (679 de milioane de dolari).
"Ani la rând, Danske Bank a minţit şi a înşelat băncile americane, pompând prin sistemul financiar din SUA miliarde de dolari - fonduri suspecte şi bani proveniţi din infracţiuni", a declarat procurorul american Damian Williams din Manhattan, menţionând: "Cea mai mare bancă din Danemarca a încălcat în mod deliberat legea din SUA şi a facilitat spălarea prin sistemul financiar american a veniturilor suspecte şi din infracţiuni".
În urma încheierii cazului din SUA, Martin Blessing, preşedintele Danske Bank a spus: "Aceste hotărâri marchează sfârşitul investigaţiilor efectuate de autorităţile americane şi daneze. Am cooperat de la momentul la care am fost abordaţi de autorităţi şi am acceptat termenii soluţiilor".
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 15.12.2022, 10:03)
Frauda,coruptie,spalare de bani si inselaciune
in Germania si USA oare ei de ce nu au MCV
si cauta aceste lucruri mai ales in tarile est-europene
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.12.2022, 10:36)
Frauda si inselaciunea aici e facuta de o entitate privata, in relatia cu alti privati, nu de stat sau nu in relatii cu statul ca in Romania.
Dar na, e mai usor sa arunci cu noroi daca esti anti UE.
In momentul asta nici noi nu mai avem MCV.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.12.2022, 11:15)
Eva Kaili vicepresedinte UE,
prins in lagrant cu saci de bani si arestat,
este tot o entitate privata
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.12.2022, 11:39)
Oricum e cunoscut faptul ca Grecia a stricat tot feng-shuiul petru toate tarile care au aderat mai apoi. Dupa ce au furat la greu greci fondurile europene, au inasprit regulile si am ajuns ca azi sa fie destul de dificil sa accesezi un proiect european.
Eva Kaili nu are nici o legatura cu banca germana de care s evorbeste in articol, si noi nu mai avem MCV.
Nu mai dezinformati domnilor din Aur-ul lui Putin.
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.12.2022, 12:51)
"Ceva e putred in Danemarca ..."
E atat de putred incat nici nu faci diferenta intre danezi si germani.
Ma rog, e o chestiune de gust si nu de atentie la detalii, dupa cate se pare ...
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 15.12.2022, 11:57)
Eva Kaili dar si contractele de vaccin Covid
a sefei Von der Leyen facute prin SMS care
ulterior dispar, de miliarde de euro arata
cat e de putred conducerea UE,
dar probabil Putin e de vina
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.12.2022, 12:37)
Cel mai probabil!
Sau poate din UE a pornit pandemia?