DARABAN (CCIR):  "România trebuie să se orienteze şi către zonele extracomunitare în ceea ce priveşte comerţul exterior"

România trebuie să se orienteze şi către zonele extracomunitare, în condiţiile în care circa 70% din comerţul exterior al României este de fapt comerţ intracomunitar, a declarat, joi, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, într-o conferinţă de specialitate.

"Următorul eveniment va fi cu Libanul. De data aceasta mergem noi la alţii. Deci, încercăm să ieşim oarecum din spaţiul intracomunitar cu ceea ce înseamnă comerţ exterior pentru că, ceea ce se întâmplă totuşi în spaţiul intracomunitar, este un trend uşor ascendent, însă s-a intrat într-o rutină economică şi de schimburi comerciale. Trebuie să mergem către zonele extracomunitare pentru că am rămas captivi în această zonă. Circa 70% din comerţul exterior al României este de fapt comerţ intracomunitar", a subliniat Daraban, la Forumul Economic România-Ungaria, care se desfăşoară în marja lucrărilor Mixte Interguvernamentale, în perioada 11-12 februarie, la Bucureşti, potrivit Agerpres.

Acesta a subliniat că Forumul Economic România-Ungaria are ca scop identificarea de noi proiecte de cooperare şi consolidarea celor deja existente în domenii precum: energie, infrastructură, transporturi, agricultură, industria alimentară IT&C.

"Ungaria este unul dintre partenerii tradiţionali ai României şi a ocupat permanent o poziţie de top în comerţul exterior românesc. În acelaşi timp, România este cel de-al treilea partener de export al Ungariei, după Germania şi Austria (...) În România sunt prezente companii maghiare de prestigiu care însumează investiţii directe cu capital unguresc ce au atins, în cursul anului 2015, cifra de 838 milioane de euro, reprezentând 1,4% din totalul investiţiilor străine directe din România, conform datelor Băncii Naţionale a României. În prezent, pe teritoriul României activează 2046", a mai spus Daraban.

Acesta a adăugat că, în prezent, pe teritoriul României activează 2046 de firme cu capital integral unguresc, conform datelor furnizate de Sistemul Naţional de Informaţii de Afaceri (SNIA), pentru începutul anului 2016.

"Ne-am propus o acţiune conjugată şi cu factorii guvernamentali. Este vorba despre proiecte energetice majore, proiectul AGRI, dacă Ungaria mai achiesează sau nu la acest proiect, interconectoarele de gaze-electricitate şi, nu în ultimul rând, coridorul european, care este Dunărea. Aici, din păcate, abordările sunt diferite. Sunt ţări interesate de Dunăre cum ar fi România, Serbia şi Austria şi, pe cealaltă parte, ţări care nu au ca prioritate Dunărea, precum Bulgaria, care nu are infrastructură portuară şi flotă fluvială, Ungaria, care a cam declarat-o zonă ecologică, deşi mai bine declara autostrăzile zonă ecologică şi nu Dunărea, Slovacia care nu are un interes major faţă de Dunăre pentru că nu au infrastructură portuară şi flotă fluvială", a mai spus preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României.A