Execuţia bugetară pentru primul semestru prezentată ieri de Ministerul Finanţelor Publice include o problemă serioasă pe care premierul Florin Cîţu, care asigură şi interimatul conducerii Finanţelor, a promis, încă din noiembrie 2019, când era membru al guvernului Orban, că o va rezolva: rambursarea către angajatori a sumelor plătite pentru concediile medicale ale angajaţilor.
În ciuda plăţilor făcute rapid la finalul anului 2019, ministrul de finanţe din 2020 - Florin Cîţu - a acceptat ca, în pandemie, rambursarea sumelor respective să se facă cu o întârziere cuprinsă între 3 şi 5 luni, astfel că, în 31 decembrie, la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate se înregistra un debit de peste 2,49 miliarde lei,reprezentând rambursări întârziate ale concediilor medicale plătite de angajatori.
Cu toate acestea, bugetul aprobat în decembrie 2020 aloca pentru plata concediilor medicale din anul 2021 suma de 2,8 miliarde lei. Valoarea respectivă nu corespunde însă realităţii, atât timp cât debitul restant la 30 iunie 2021 pentru rambursarea de către CNAS a sumelor plătite de angajatori cu titlu de concedii medicale se ridică la 2,83 miliarde lei.
Conform unei situaţii trimisă de CNAS la solicitarea ziarului BURSA, reiese că, din alocarea iniţială de 2,8 miliarde lei pentru acest an, instituţia publică a plătit, în primele şase luni ale lui 2021, restanţele existente la 31 decembrie 2020. Şi nici acestea nu au fost achitate în întregime, dacă luăm în considerare valoarea plăţilor efectuate pe primul semestru.
Astfel, deşi la 31 decembrie 2020, sumele de rambursat se ridicau la 2,496 miliarde lei, până la 30 iunie 2021 CNAS a achitat 2,148 miliarde lei. Rămâne un rest de aproape 350 milioane lei de achitat către companiile din ţara noastră pentru plata concediilor medicale de anul trecut, la care se adaugă încă 2,483 miliarde lei reprezentând valoarea rambursării concediilor medicale plătite de angajatori în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2021.
Situaţia respectivă este îngrijorătoare mai ales că, începând cu anul 2020, CNAS a dispus caselor de asigurări de sănătate din teritoriu o serie de măsuri pentru a creşte capacitatea de procesare şi plată a certificatelor de concediu medical, cum ar fi: suplimentarea personalului implicat în plata concediilor medicale prin redistribuirea angajaţilor de la celelalte compartimente; reluarea şi intensificarea corespondenţei cu agenţii economici în vederea urgentării depunerilor de declaraţii rectificative, urmare a neconcordanţelor care implică rectificarea datelor şi/sau a sumelor cuprinse în declaraţia iniţială.
"Din informaţiile transmise de către casele de asigurări de sănătate, una din cauzele care conduce la întârzieri în restiturea sumelor este aceea că societăţile nu dau curs notificărilor primite de la casele de asigurări de sănătate, în urma cărora acestea au obligaţia ca, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data primirii, să procedeze la rectificarea datelor şi/sau sumelor cuprinse în declaraţia iniţială. Menţionăm faptul că un dosar se analizează de două, trei ori în funcţie de completările aduse, de multe ori şi acestea parţiale, care implicit rezolvă doar unele inadvertenţe existente în dosarul în cauză, ceea ce conduce la consum de timp şi de resurse umane şi materiale şi, implicit, la întârzierea la plata sumelor cu această destinaţie. De asemenea, constatăm că numărul de certificate de concediu medical este în creştere, de la an la an. Astfel, dacă în 2017 au fost eliberate 2.823.370 de certificate de concediu medical, în 2018 numărul a ajuns la 3.013.071, în 2019 s-au înregistrat 3.140.586, pentru ca anul trecut, în pandemie, să avem 3.203.035 de certificate înregistrate", ne-a transmis Mihaela Tănase, purtător de cuvânt al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
Afirmaţiile de mai sus arată că problema actuală este pe cale să se acutizeze, dacă nu se vor lua măsuri pentru reglementarea eliberării certificatelor de concediu medical, mai ales că în practică există destule situaţii în care persoane aflate în concediu medical au postat pe diferite reţele de socializare fotografii în care apar în diferite destinaţii turistice exact în perioada în care se aflau în recuperare medicală. Dar afirmaţiile de mai sus nu arată soluţia rambursării la timp a concediilor medicale plătite de angajatori, care în această perioadă sunt somaţi de către ANAF să îşi achite debitele restante către stat, debite eşalonate, dar pentru care Fiscul percepe dobânzi.
Administratorul unui IMM din ţara noastră a spus, pentru ziarul BURSA, sub protecţia anonimatului: "Compania noastră are o datorie la Fisc de 25.000 lei, pe care am eşalonat-o şi pentru care plătim dobânzi. În timp ce ANAF ne trimite notificări de plată, firma are de încasat de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, de mai bine de şase luni, 28.000 de lei pentru concediile medicale pe care le-am plătit angajaţilor. Am crezut că nu am întocmit bine actele, dar de la Casa Judeţeană mi s-a transmis că totul este în regulă şi că pe document există chiar viza «bun de plată». Numai că firma nu a primit niciun ban, statul nu plăteşte nicio dobândă la debitul către noi, în timp ce ANAF ne încasează dobânzi la restanţele pe care le avem la plata impozitelor şi taxelor".
Omul de afaceri s-a declarat nemulţumit de faptul că, dacă în noiembrie 2019, ministrul de finanţe Florin Cîţu îl acuza pe fostul ministru Eugen Teodorovici de nerambursarea sumelor plătite de antreprenori pentru concediile medicale, actualul premier Cîţu pare să fi copiat metodele social-democrate de «cosmetizare» a execuţiei bugetare.
Amintim că, în 28 noiembrie 2019, la trei săptămâni după instalarea guvernului Orban, ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a anunţat, cu prilejul rectificării bugetare, că a fost suplimentat bugetul pentru decontarea concediilor medicale cu 1,2 miliarde de lei.
"Nu au mai fost bani în buget în ultimele patru luni de zile pentru plata acestor concedii medicale. Ştiţi bine că la TVA am făcut deja două plăţi şi până la finalul anului ne asigurăm că toate companiile vor primi TVA-ul, celor care au avut controale şi raport favorabil. (...) Nu este normal ca sectorul privat să fie cel care susţine iresponsabilitatea guvernului precedent", susţinea Florin Cîţu, cu referire la fostul guvern Dăncilă.
La finalul lunii iunie 2021, restanţele guvernului Cîţu la rambursarea concediilor medicale plătite de angajatori depăşesc 2,8 miliarde lei.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 28.07.2021, 15:55)
cine dracu il lasa pe acest cutzu sa dea cu economia si finantele de pamant?
ale cui sunt aceste dispozitii si cine le aproba?
este vb de un complot sinistru de moment ce-si doreste sefia finantelor pe urmatoarele 45 de zile!
chiar nu vede nimenti catastrofa financiara in care se gaseste Romania?
chiar nimeni nu face ceva???