Davos 2023: Inflaţia încetineşte, dar nu se întrezăreşte sfârşitul crizei costului vieţii

Inflaţia globală a atins, probabil, vârful, dar este puţin probabil să se atenueze în curând criza costului vieţii cu care se confruntă cei din ţările în curs de dezvoltare şi cei cu venituri mai mici, spun participanţii la Forumul Economic Mondial (WEF) de la Davos, ediţia 2023.

Vorbind la sesiunea privind combaterea crizei costului vieţii, Gita Gopinath, directorul general adjunct al Fondului Monetar Internaţional (FMI), a declarat: "Credem că, în ceea ce priveşte inflaţia generală pentru economia globală, vârful a fost atins în 2022".

Conform WEF, participanţii au fost de acord că inflaţia este indisolubil legată de criza costului vieţii, iar combaterea creşterii preţurilor este esenţială pentru atenuarea crizei costurilor pe termen lung.

Gita Gopinath a avertizat: "Chiar dacă inflaţia scade, preţurile sunt mari pentru că nu avem deflaţie, avem niveluri mai scăzute ale inflaţiei. Preţurile au crescut. Impactul asupra gospodăriilor şi consumului variază de la o ţară la alta".

Ministrul german de Finanţe, Christian Lindner, a adus în atenţie "scutul economic" de 200 de miliarde de euro al ţării sale, mobilizat pentru protejarea consumatorilor de criza costului vieţii, dar a spus că se aşteaptă ca Germania să nu aibă nevoie de întreaga sumă.

"Nivelurile preţurilor sunt mai mici decât ne aşteptam", a adăugat oficialul de la Berlin, menţionând: "Avem mai puţine cazuri dificile, aşa că aşteptarea mea este că nu vom avea nevoie de întregul scut de protecţie de 200 de miliarde de euro, ceea ce este o veste bună".

Menţionăm că un sondaj WEF realizat înaintea Forumului de la Davos arată că există mai multe variaţii regionale privind inflaţia: proporţia celor care se aşteaptă la o inflaţie ridicată în 2023 variază între doar 5% în cazul Chinei până la 57% în cazul Europei, unde impactul creşterii preţurilor energiei de anul trecut s-a răspândit la nivelul întregii economii.

Majoritatea celor intervievaţi de WEF se aşteaptă la continuarea măsurilor de înăsprire a politicii monetare în Europa şi SUA (59%, respectiv 55%), în condiţiile în care decidenţii sunt prinşi între riscul de a înăspri prea tare şi cel de a înăspri prea puţin costul creditului.

Conform sondajului, majoritatea respondenţilor (68%) cred că actuala criză a costului vieţii se apropie de momentul de vârf şi va deveni mai puţin severă la finele lui 2023.

• Eurostat: Inflaţia din zona euro s-a atenuat în decembrie

Rata anuală a inflaţiei din zona euro a încetinit în decembrie 2022, în linie cu estimările analiştilor, a confirmat ieri Eurostat, evoluţia datorându-se scăderii continue a preţurilor energiei, care anterior au dus-o la un nivel record, transmite Reuters.

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a încetinit la 9,2% în decembrie 2022, de la 10,1% în luna precedentă. Cifra anunţată de Eurostat este similară cu estimarea preliminară publicată anterior şi în linie cu aşteptările analiştilor.

Scăderea inflaţiei în zona euro se explică mai ales prin faptul că preţurile energiei au înregistrat un declin de 6,5% în decembrie, după un avans de 34,9% în noiembrie. Astfel, energia nu mai are principala contribuţie la cifrele privind inflaţia anuală, adăugând doar 2,79 puncte procentuale, în timp ce alimentele au contribuit cu 2,88 puncte procentuale, bunurile industriale neenergetice cu 1,70 puncte procentuale, iar serviciile cu 1,83 puncte procentuale, notează Agerpres.

De asemenea, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a continuat să crească până la 6,9%, de la 6,6% în noiembrie. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de Banca Centrală Europeană (BCE) la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În Uniunea Europeană, rata anuală a inflaţiei a scăzut la 10,4% în decembrie, de la 11,1% în noiembrie, arată datele publicate ieri de Eurostat.

În rândul ţărilor membre UE, cea mai ridicată inflaţie s-a înregistrat în Ungaria (25%), Letonia (20,7%), Lituania (20%) şi Estonia (17,5%). Urmează Cehia (16,8%), Polonia (15,3%), Slovacia (15%), Bulgaria (14,3%) şi România (14,1%). La polul opus, cea mai redusă creştere a preţurilor a fost înregistrată în Spania (5,5%) şi Luxemburg (6,2%).

În cele mai recente prognoze, BCE se aşteaptă ca rata inflaţiei în zona euro să se situeze la 6,3% în 2023 şi la 3,4% în 2024.

• Inflaţia din Marea Britanie, la cel mai redus nivel din ultimele trei luni

Rata anuală a inflaţiei din Marea Britanie a scăzut, în decembrie, la cel mai redus nivel din ultimele trei luni şi în linie cu estimările analiştilor, după ce în octombrie a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 41 de ani, alimentând astfel speranţele că avansul preţurilor a atins nivelul de vârf, conform Reuters.

În decembrie 2022, rata anuală a inflaţiei din Regatul Unit a scăzut la 10,5%, de la 10,7% în noiembrie, a anunţat ieri Oficiul Naţional de Statistică de la Londra (ONS). Dar, preţurile alimentelor şi băuturilor nealcoolice au continuat să accelereze în decembrie, înregistrând cel mai rapid ritm de creştere din 1977.

Deşi preţurile mai reduse ale benzinei şi îmbrăcămintei au dus la scăderea inflaţiei în decembrie, costul alimentelor şi băuturilor nealcoolice a fost cu 16,8% mai ridicat decât în urmă cu un an, cel mai semnificativ avans din septembrie 1977, notează Agerpres.

"Costurile cu alimentele continuă să crească, înregistrăm şi o creştere a preţurilor în magazine, cafenele şi restaurante", a apreciat economistul-şef al ONS, Grant Fitzner.

Inflaţia de bază s-a menţinut la 6,3% în decembrie.

Recent, Banca Angliei (BoE) estima că, până la finalul acestui an, rata inflaţiei va scădea la aproximativ 5%, în urma stabilizării preţurilor energiei. Analiştii se aşteaptă ca la şedinţa din 2 februarie, Banca Angliei să majoreze dobânda de bază de la 3,5% la 4%.