De 26 ani, România spune "Da!" energiei nucleare

Proiectul "România Tradiţională cu Energie Curată", dedicat soluţiilor naţionale pentru energie curată, a continuat în 30 ianuarie 2023 cu o dezbatere online dedicată energiei nucleare, intitulată "Energia nucleară, parte din mixul de energie curată al României", potrivit unui comunicat remis redacţiei.

Potrivit comunicatului, a fost o ediţie care a oferit mândrie şi optimism, deoarece invitaţii au amintit că avem o istorie marcată de succes a producerii de energie nucleară şi că există specialişti care pot derula viitoare proiecte de mare amploare. De asemenea, am aflat că există o strategie clară de dezvoltare a acestui sector, ce se bucură de o solidă încredere internaţională şi continuă dincolo de hârtie, prin atragerea unor finanţări importante.

Se spune că fiecare lucru trebuie făcut la timpul său, iar această perioadă este perfectă pentru investiţiile în capacităţi crescute de producere a energiei atomice. Acesta este unul dintre principalele aspectele menţionate de către domnul Dumitru Chisăliţă, Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, care a avut şi misiunea de a modera această întâlnire. În introducere, domnul Chisăliţă a arătat că pe Glob sunt în desfăşurare 50 de noi proiecte nucleare ce urmează să răspundă cerinţelor tot mai mari de energie la nivel mondial.

Invitaţii prezenţi în cadrul dezbaterii au prezentat cu profesionalism, dar şi un entuziasm perfect justificat, puncte de vedere asupra evoluţiei viitoare a acestui domeniu:

Domnul Teodor Chirica, Preşedinte Consiliului de Administraţie Nuclearelectrica, a arătat în intervenţia domniei sale că necesarul de energie creşte continuu, cu 2,1% pe an. De aceea, este foarte probabil, conform studiilor FORATOM, ca Europa să rămână dependentă de combustibili fosili, în cazul în care nu îşi dezvoltă capacităţile de producţie a energiei atomice. Tehnologia nucleară se numără, alături de hidroenergie, energie solară şi capturarea carbonului şi hidrogen, printre mijloacele prin care se poate înlătura această dependenţă. Importanţa energiei atomice pentru realizarea obiectivelor climatice şi tranziţia spre o economie durabilă a fost recunoscută de către Uniunea Europeană, astfel că energia atomică a fost inclusă în Taxonomia pentru finanţarea durabilă, adaugă comunicatul citat.

Pentru România, acest tip de energie reprezintă o sursă sustenabilă şi eficientă, contribuie la securitatea energetică şi la dezvoltare, deoarece se bazează pe inovare şi tehnologie de ultimă oră. În plus, ţara noastră deţine o bază solidă pentru creşterea producţiei de energie atomică, în arii precum ingineria, construcţia, fabricaţia, operarea şi întreţinerea.

Doamna Melania Simona Amuza, Director General Adjunct, Comercial şi Dezvoltare Nuclearelectrica, a arătat că suntem într-un moment cheie în istoria energiei nucleare, care are ocazia să participe la îndeplinirea obiectivelor naţionale şi europene de decarbonizare. De asemenea, pentru ţara noastră, este o perioadă favorabilă pentru crearea unui lanţ naţional de producţie integrat, cu beneficii pentru siguranţa şi fluenţa producţiei. Este important pentru România să reuşească să atingă acest obiectiv, al dezvoltării programului naţional pentru energie nucleară deoarece astfel va putea amplifica beneficiile pe care această industrie i le oferă deja. De exemplu, după cum a subliniat doamna Melania Amuza, acest domeniu contribuie cu aproximativ 20% energie curată în mixul naţional şi o reducere anuală a cantităţii de CO₂ cu 10 mil t, energia nucleară reprezentând 33% din totalul energiei fără emisii de carbon la nivel naţional. În plus, industria nucleară creează peste 11.000 de locuri de muncă şi venituri importante la bugetul de stat, care ar putea să crească proporţional cu producţia de energie. În acest moment, Nuclearelectrica derulează proiecte de peste 12 miliarde euro care vor dubla producţia de energie nucleară la nivelul anilor 2030/2031: retehnologizarea şi extinderea duratei de funcţionare a Unităţii 1 de la Cernavodă, construcţia a 2 unităţi CANDU până în 2031 (ceea ce numim, de obicei, reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă) şi dezvoltarea centralei de tip SMR-uri, reactoare modulare mici.

Prof. Dr. Ing. Ionuţ Purică, fost Preşedinte al Agenţiei Nucleare şi pentru Deşeuri Radioactive din România, este unul cei mai importanţi experţi români în energie nucleară. Domnia sa şi-a început intervenţia cu o interesantă prezentare a istoriei domeniului nuclear din ţara noastră. Revenind la momentul actual, invitatul nostru a arătat că România preia din nou, şi în această generaţie, gândirea de introducere de tehnologii nucleare noi. Justificat, deoarece industria română are capacităţi de fabricaţie şi îşi păstrează calificările pentru standardele de protecţie atât de riguroase ale acestui domeniu. Domnul Ionuţ Purică a explicat că această experienţă valoroasă merită transmisă şi extinsă prin noile proiecte în desfăşurare. Performanţele industriei atomice româneşti au fost confirmate şi de către SUA, care consideră că ţara noastră reprezintă o platformă viabilă pentru implementarea de noi tehnologii şi a luat decizia de a continua colaborarea în domeniul energiei nucleare. Aceasta reprezintă o realizare pentru România deoarece ţara noastră îşi poate menţine avansul în domeniul tehnologic prin intermediul industriei nucleare. Din fericire, faţă de alte domenii, în care România a stopat producţia şi cercetarea, domeniul nuclear continuă să existe şi să producă energie, cu beneficii pentru bunăstarea locală, dar şi cu perspective pentru dezvoltare viitoare, se mai arată in comunicat.

Expert Principal DTSN Nuclearelectrica, Doctor inginer în Energie Nucleară, domnul Dan Şerbănescu, a subliniat că România are experienţa necesară pentru a desfăşura noi proiecte nucleare, cum sunt SMR-urile (reactoare modulare mici). Astfel, proiectul SMR, pentru care în prezent se analizează amplasamentul candidat din jud. Dâmboviţa, reprezintă o valorificare a experienţei de peste 26 ani de operare la standarde de excelenţă a două dintre cele mai performante reactoare nucleare din lume (la CNE Cernavodă) dar si o valorificare a cooperărilor anterioare romano-nord americane care datează din anii 1968: România a fost prima ţară est-europeană care a dezvoltat un reactor (la Piteşti), fapt ce ne-a determinat să ne aliniem normelor americane, care au rămas în vigoare. După această incursiune în istoria parteneriatului româno-american, domnul Şerbănescu a arătat de unde provine gradul foarte ridicat de siguranţă a centralelor de generaţia a 4-a, în care sunt incluse şi sistemele SMR, ce valorifică experienţa anterioară în operarea centralelor nucleare. Astfel, invitatul nostru arată că trăsătura fundamentală a acestora este faptul că aceste reactoare nu necesită o sursă de alimentare cu energie externă, deci în cazul unui accident se răcesc singure. Acest sistem se autoprotejează şi are capacitatea de a se comporta ca sistemele tehnice şi energetice ale viitorului, ce sunt fractalice şi autoreglabile şi se pot repara şi limita singure.

În cele aproape două ore de intervenţii, specialişti de renume din România ne-au arătat că România se află pe drumul cel bun în ceea ce priveşte energia nucleară şi energia curată în general şi ne-au dat încredere că vom fi "pe valul" tranziţiei către energia verde, cu beneficii pentru prezent şi viitor.