De ce au trimis americanii un excentric la Casa Albă

Datele, câte au fost centralizate până joi după- amiază, arătau că Hillary Clinton l-a întrecut cu un procent pe Donald Trump după numărarea voturilor populare: 59.814.018 la 59.611.678. Dar, în sistemul american de alegere a preşedintelui ţării, există şi un feedback. În acest caz decisiv: voturile electorilor. Avea, deci, să fie declarat câştigător cel care întrunea 270 de voturi electorale, dintr-un total de 538. Aritmetica a fost, de această dată, de partea lui Trump. Şi el este, acum, preşedintele ales al Statelor Unite.

Sondajele nu-i erau favorabile. Mass-media americană nu era cu el. Intelectualitatea nici atât. De altfel, joi, universităţile s-au revoltat împotriva acestei evidenţe pe care nu şi-au imaginat-o. Pieţele financiare, cu deosebire Wall-Street-ul, îi erau de asemenea potrivnice. Şi atunci: cine l-a ales?

Probabil că merită să fie luate în seamă, cu deosebire, acele analize ce indică masa tăcută a celor exasperaţi de tabuurile ce au devenit predominante, de mai mulţi ani, în societatea americană. Lângă cele care indică masele critice de americani lovite de şomaj, de salarii neîndestulătoare ori care au fost aruncate afară din rândurile clasei de mijloc. În jos, nu în sus. Şi de o economie care, aşa cum se judecă tot mai insistent în vremea din urmă, are două conexiuni inverse: lăcomia - care produce baloane de săpun; şi teama - care se transformă în panică atunci când baloanele se sparg.

O întrebare nu poate fi ocolită: de ce aceste mase critice de frustraţi şi-au legat speranţele de un excentric ca Donald Trump? Pentru că asta a fost oferta: un exponent al sistemului, Hillary Clinton, care nu le-a câştigat încrederea; şi un personaj antisistem, Donald Trump, care le-a dat impresia că joacă cu toate cărţile pe faţă. Au mizat pe Trump.

Lumea occidentală simţea de mult timp că bate un vânt de schimbare. Pieţele greşeau. Tot mai mult. Desigur, învăţăturile lui Milton Friedman, reputat economist american, laureat Nobel, cu criteriile lui considerate esenţiale pentru ca o piaţă liberă să funcţioneze bine şi să producă prosperitate, erau în continuare în vogă. Tabelul lui Friedman scotea în prim-plan patru elemente: spirit de iniţiativă, lege, ordine şi muncă performantă. Toate patru fiind menite să dea consistenţă liberului schimb. Era însă de ajuns să fie puse în mişcare aceste patru elemente? Sau era nevoie şi de altceva, de un al cincilea element, care să le unească pe celelalte patru?

Dacă nu ar fi avut loc evenimentele din Franţa, de dinaintea crizei, dacă mii şi mii de tineri din suburbiile Parisului nu s-ar fi apucat să ardă limuzine şi şcoli, într-un gest de disperare, dar totuşi simbolic - limuzinele fiind însemne ale societăţii de consum, care i-a exclus; iar şcolile instituţii care nu i-au învăţat cum să ocupe locuri demne în această societate - poate că nu şi-ar fi avut loc o astfel de întrebare. Dar aşa se întâmplă de cele mai multe ori. Din nefericire. Abia când arde ceva pe planetă lumea începe să gândească de ce arde. Şi să-şi pună întrebări legate de pericolul extinderii focului. Sau cum ar fi putut să fie evitat focul.

Criza izbucnită în America în 2007 şi, de aici, răspândită în Europa şi în lume, a complicat şi mai mult lucrurile. Fără ca America să întoarcă spatele spiritului legităţilor economiei de piaţă, au scos capul cerinţe noi, idei noi, potrivit cărora statul ar trebui să-şi schimbe comportamentul faţă de cetăţenii lui. Să aibă grijă de ei într-un stil nou, propriu statului modern, fără să-i sufoce. Sigur nu-i nici drept, nici posibil să primească la fel cel ce are nevoie de protecţie socială; şi cel care, prin munca, iniţiativa şi riscul lui, asigură banii necesari protecţiei sociale. Tot aşa cum nici întreprinzătorii nu pot primi la fel. Numai competiţia poate să decidă cât primeşte fiecare, prin jocul pieţei. Direcţia cea bună fiind îndreptarea economiei cu faţa către piaţă şi, totodată, către oameni. Cu un amendament, care nu-i în afara spiritului economiei de piaţă: acela că în tabelul lui Friedman, cu cele patru elemente, mai e nevoie absolută de încă unul. Cel puţin unul, extrem de complex şi cu multe, cu foarte multe ramificaţii: un cod motivaţional. Pentru că, în economia de piaţă, succesul nu poate fi asigurat fără valori în care oamenii să creadă. Şi care să le motiveze spiritul de iniţiativă, atitudinea corectă faţă de legi, nevoia de ordine şi de muncă performantă. Mai mult chiar: să fie ajutaţi - prin acces liber la educaţie, la învăţătură, la afirmare - să devină competitivi.

Va fi epoca lui Trump momentul unei mari schimbări? Iată întrebarea.

Opinia Cititorului ( 17 )

1. Nume
(mesaj trimis de Nume în data de 11.11.2016, 00:43)
"Va fi epoca lui ..... momentul unei mari schimbări" în B.N.R.. "Iată întrebarea."
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 11.11.2016, 04:06)
Poza spune tot.Ochii acestia flescaiti .......lipsiti total de orice urma de inteligenta ,dar tot timpul se baga in seama.Tataie ti-a trecut timpul,chiar insisti sa nu pricepi?
1. 2.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de MAKE în data de 11.11.2016, 04:51)
  Comentariul te arata lipsit de deferenta pentru varsta, profitand de anonimitate ca sa te manifesti primitiv.
  Ne arati o figura hada.
  2.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de MAKE în data de 11.11.2016, 04:52)
  ...Este a ta...
  2.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
  (mesaj trimis de zaza în data de 11.11.2016, 11:11)
  Daca e sa ne luam..ca "figura"..cred ca nici D.Trump nu se exclude din aceasta categorie.....Uitati-va la el...in articolul precedent.
  2.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 11.11.2016, 11:19)
  Bine Make,daca spui tu sunt un schilodit had pentru ca acest supeb manechin Vasilescu (de care am spus ca este expirat nu pt varsta ci pt ca nu-si da deama ca nu mai scrie la Scanteia )si alti frumosi putrezi de bogati mai bine ar tacea.Dupa ce te fura cu tupeu iti fac educatie marxista.
  2.5.  Imi pare rau, Make... (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de Prostu satului în data de 11.11.2016, 13:06)
  Nu subscriu nici eu formei comentariului preopinentului, insa nu pot fi de acord nici cu deferenta datorata in mod automat varstei. Varsta este o chestie pe care cei mai multi dintre noi avem (ne)norocul sa o experimentam, fie ca vrem, fie ca nu si oricum fara vreun efort anume. Dar varsta nu este propriu-zis un merit, ceva demn de respect. Nici de dis-respect, desigur; valabil la fel de bine si pentru tinerete.
  In ceea ce priveste insa fondul comentariului preopinentului...
  2.6.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.4)
  (mesaj trimis de MAKE în data de 11.11.2016, 13:47)
  Comentariul n-a facut referire la Scinteia, ci la "tataie".
  2.7.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.5)
  (mesaj trimis de MAKE în data de 11.11.2016, 13:56)
  Virsta inaintata este un atribut al celor din care ne tragem. "Respecta-ti parintii" este o Porunca civilizatoare si poti accepta ca prin "parinti", se inteleg cei virstnici, in general.
  Pe de alta parte, nu toti ajung sa traiasca indelungat (si mai ales, sa mai si ramina activi - Cine n-are batrini, sa-i cumpere).
  Imi amintesc, ca prin vis, povestea care spune ca la aniversarea a 300 de ani a Americii (parca, asa) imparatul Japoniei a trimis presedintelui american, drept cadou, un bonsai in virsta de patru sute de ani.
  Oare ce a vrut sa spuna?
  2.8.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.7)
  (mesaj trimis de anonim în data de 11.11.2016, 17:44)
  Make te respect din tot sufletul,dar ce am vrut sa spun e ca nu ma convinge nimeni,dar absolut nimeni ca Vasilescu e omul secolului XXI care sa-si dea cu parerea ce e mai bine pt economia Romaniei.Puteti sa-l dati zi de zi .
  Cand casca gura si incepe cu "imba"propozitia ma blocheaza.
  Cand apare si Isarescu si vorbeste incet,pretios,nu deschide bine gura ,spune niste pilde ca in biblie,de fapt le screme te apuca lehamitea.
  Asta am vrut sa spun.Apreciez echidistanta ziarului Bursa dar e util ca unii ca susnumitii sa rupa randurile si sa treaca la coada coloanei.
3. "cu fata catre piata" faliment nu exista pt unii
(mesaj trimis de Fara credit în data de 11.11.2016, 05:50)
Asta-i problema nr 1 in lume dupa 2007.
Aveti darul scrieri!
De ce atat de rar aici ?
De ce scrieti la zf, un ziar in insolventa-faliment? Refuz sa va citesc acolo !
4. Răspns la întrebarea articolului
(mesaj trimis de Sveijk în data de 11.11.2016, 06:57)
1. Nu va exista nicio "epocă Trump". Există de mai multă vreme o epocă de schimbare a capitalismului modern.
2. "Marea schimbare" deja se produce, dar nu prin apariția celui de "al cincilea element", ci prin modificarea raporturilor dintre populație și elite.
1. 4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de MAKE în data de 11.11.2016, 08:07)
  1. Nu, ceea ce nu exista este Trump insusi, dar "epoca Trump" va exista, pentru ca este necesara.
  2. Aceasta "schimbare a capitalismului modern" se manifesta, la suprafata, printr-o cascada de autocontradictii, functia de autoreglare a sistemului preluind un rol sinucigas, pentru care Trump este un simbol potrivit.
  As fi preferat ca Milla Yovovich sa nu intruchipeze "Al cincilea element", ca imaginatia sa fie aprinsa mai tare decit o poate face ea.
  4.2. "epoca Trump" (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 11.11.2016, 08:43)
  Subliniaza inegalitatile uriase din lume gen tar-taran. Cum s-a ajuns aici, o stim.
  Vezi ce a declarat o familie din Mexic: acolo e foamete in Sua e ok. Sua suge din lume sa o duca bine. E aceeasi model Sultan-Istambul si teritoriile cucerite de ei. Mijloacele s-au schimbat dar rezultatul e acelasi. "Nu ne-am nascut in locul potrivit".
5. eu cred că
(mesaj trimis de vasile în data de 11.11.2016, 11:19)
decât umilit și frustrat... mai bine bogat, arogant și un excentric imprevizibil :) cred că e un model adoptat rapid de tineri - a se vedea educatia optima. cred ca oamenii au votat cu cineva care le-a spus mereu ca trebuie sa fie si respectati daca is cei mai puternici... si ca razboaiele de liniste se vor face de-acum pe bani si ca natiunile salvatoare vor fi doua oficial la nivel mondial, ca se fac bani seriosi la acest nivel. parerea mea
6. mai cred că
(mesaj trimis de vasile în data de 11.11.2016, 11:26)
mai cred că, votul final a fost "ajutat" de ruși... in schimbul iesirii mai usoare din criză, in fine. nu intamplator deja exista zvonuri si s-a anuntat oficil in presa ca mebri campaniei s-au intalnit in timpul alegerilor cu rusii... oare de ce? la noi a fost geoană, care se credea deja președinte, doar că peste noapte s-a schimbat rezultatul final și, asemanarea e că și el a fost plecat in vizite inainte de rezultatul final..., in fine.
7. Ca suntem sau nu constienti,
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 11.11.2016, 13:29)
legile pietei s-au impus.
Cum sa nu cistige Trump, a carui existenta s-a petrecut intr-un cimp concurential care i-a slefuit pina la perfectiune calitatile si profilul de invingator? Republicanii au cautat un invingator, l-au gasit si l-au scos in fata. Este adevarat ca era si rindul lor la conducere.
Americanii fiind mari amatori de spectacol, facind din fiecare actiune importanta a lor un spectacol, faptul ca Trump pare a fi desprins din The Muppet Show a sporit farmecul intrecerii.
Nu se pot obtine realizari doar din noroc, fara a fi muncitor, serios, documentat, perseverent... Realizarile sale (cu baze care, dupa unii, par a fi ascunse in ceata) il recomanda pe Trump a fi un asemenea om. Acum a ajuns intr-un post care ii permite sa faca fapte datorita carora omenirea sa-i ramina indatorata. Circumstantele actuale te fac sa gindesti ca un om ca el nu va rata o asemenea sansa. Vom martori intimplarilor care vor urma.