"DEAD END"

Imaginile afganilor cocoţaţi ciorchine pe aeronava de transport americană aterizată la Kabul în ajutorul celor care au fost surprinşi de retragerea intempestivă a aliaţilor şi de intrarea talibanilor în capitala afgană au spulberat speranţele guvernanţilor de la Washington de a evita coşmarul retragerii ultimilor soldaţi americani din Saigon, în 1975, după 20 de ani de război inutil în Vietnam. Imaginea elicopterului decolând de pe acoperişul ambasadei americane, de care se agăţau cu disperare aliaţii sud-vietnamezi abandonaţi, m-a obsedat acum o jumătate de secol, când priveam cum se duc pe apa Sâmbetei, la propriu, elicopterele aruncate de militari în mare, pentru ca să nu cadă în mâinile comuniştilor. Erau şi impozitele plătite de mine acolo! Azi, talibanii au pătruns în Kabul călare pe Humvee-urile lăsate în urmă în mare grabă de americani pe 2 iulie, când, în miez de noapte, au părăsit baza din Bagram fără să-şi avertizeze aliaţii afgani.

"Cea mai mare putere economică şi militară a lumii" părăseşte un front care a costat-o 1000 de miliarde de dolari, care nu a depăşit niciodată cu mult suburbiile capitalei afgane şi care începuse să semene cu o fundătură din care nu avea cum să scape cu demnitate. Winston Churchill spunea că, dacă nu înveţi nimic din istorie, eşti blestemat să o repeţi. Americanii şi aliaţii lor din NATO au uitat că poporul acesta de munteni mândri l-a bătut pe Alexandru cel Mare, i-a bătut pe britanici şi pe sovietici... Acum au plecat şi americanii cu coada între picioare, lăsând să se instaleze la biroul prezidenţial din Kabul un fost deţinut de la Guantanamo! (Eugen Mihăescu)

--------------------------

• Eşec de proporţii mitice

Trump cere demisia lui Biden

Forţele britanice şi ale NATO nu se vor mai întoarce ca să lupte împotriva insurgenţilor

60 de ţări le cer noilor autorităţi afgane să le permită străinilor să părăsească ţara

Civili afganii se agaţă de roţile avioanelor

Retragerera trupelor NATO din Afganistan şi căderea instantanee a regimului de la Kabul în faţa talibanilor reprezintă un eşec (atât social cât şi militar) de proporţii pentru SUA şi aliaţii săi. Discuţiile sunt ample, argumentele aruncate în joc sunt multiple, multe sunt şi teoriile conspiraţiei. Pe de o parte se vorbeşte de o retragere care a dorit să mascheze eşecul militar şi incapacitatea de a instaura un regim democratic, pe de alta este pusă problema unui "experiment", care să demonstreze ce se poate întâmpla în anumite zone din lumea arabă dacă "forţele militare democratice" se retrag. Dincolo de discuţii şi speculaţii, faptele sunt clare, Afganistanul a intrat sub conducerea talibanilor.

În celebrul film "Zorba Grecul", ecranizare după romanul lui Nikos Kazantzakis, personajul principal, Zorba (interpretat de Antony Quinn) îl întreabă pe şeful său "american", atunci când se alesese praful de toată afacerea la care lucraseră împreună: "Boss, ai văzut vreodată o prăbuşire mai măreaţă?". La câţi bani s-au cheltuit în ultimii 20 de ani în Afganistan pentru menţinerea păcii, doar SUA a admis că a "investit" 1.000 de miliarde de dolari, prăbuşirea regimului de la Kabul poate fi considerată una ... măreaţă, dar spre deosebire de film, în viaţa reală nimeni nu dansează la final.

Triumfători, talibanii au anunţat, după ce au preluat controlul asupra Kabulului, că războiul din Afganistan s-a încheiat. "Am reuşit ceea ce ne-am propus, am adus libertatea ţării noastre şi independenţa poporului nostru", a declarat un purtător de cuvânt al talibanilor. Acesta a subliniat că nu crede că forţele străine vor "repeta experienţa eşuată în Afganistan". Dacă la Kabul este clamat succesul, în SUA se vorbeşte despre un "dezastru mitic". Fostul preşedinte american, Donald Trump a declarat că succesorul său la Casa Albă, Joe Biden, ar trebui să demisioneze ca urmare a victoriei talibanilor în Afganistan, dar şi pentru gestionarea defectuoasă a altor dosare, precum cel al pandemiei: "Este timpul ca discreditatul Joe Biden să demisioneze pentru că a permis ceea ce s-a întâmplat în Afganistan, dar şi din cauza creşterii ameţitoare a COVID-ului, a dezastrului de la graniţă, a suprimării independenţei noastre energetice şi a paraliziei economiei noastre. (...) Ceea ce a făcut Joe Biden în Afganistan este mitic. Va rămâne una din cele mai mari înfrângeri din istoria americană".

Dincolo de acestea, cancelariile din întreaga lume sunt în stare de alertă. Peste 60 de ţări de pe toate continentele au insistat, ieri, ca "'aceia care ocupă funcţii de autoritate în întregul Afganistan'' să le permită cetăţenilor lor şi străinilor să părăsească ţara, dată fiind înrăutăţirea situaţiei după intrarea talibanilor în Kabul: "'Acordăm sprijin, acţionăm pentru a garanta şi cerem tuturor părţilor să respecte şi să înlesnească plecarea sigură şi ordonată a cetăţenilor străini şi afgani care doresc să părăsească ţara. Cine ocupă posturi de putere şi autoritate în întregul Afganistan sunt răspunzători - şi dau socoteală - de protejarea vieţilor oamenilor şi a bunurilor, de restabilirea imediată a securităţii şi ordinii civile. Drumurile, aeroporturile şi punctele de trecere ale frontierei trebuie să rămână deschise şi trebuie menţinut calmul. Poporul afgan merită să trăiască în securitate şi demnitate. Comunitatea internaţională este dispusă să-l ajute''. Textul a fost semnat de Australia, Austria, Bahamas, Belgia, Burkina Faso, Canada, Chile, Columbia, Costa Rica, Coasta de Fildeş, Cehia, Denemarca, Republica Dominicană, El Salvador, Estonia, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate, Mirconesia, Fiji, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Ghana, Grecia, Guatemala, Guyana, Haiti, Honduras, Islanda, Irlanda, Italia, Japonia, Letonia, Liberia, Lichtenstein, Lituania, Luxembourg, Malta , Insulele Marshall, Mauritania, Nauru, Olanda, Noua Zeelandă, Nigeria, Norvegia, Palau, Panama, Paraguay, Polonia, Portugalia, Qatar, Coreea de Sud, Cipru, România, SUA, Sierra Leone, Slovacia, Slovenia, Spania, Surinam, Suedia, Togo, Tonga, Uganda, Regatul Unit al Marii Britanii, Ucraina şi Yemen. Uniunea Europeană lucrează cu statele membre pentru a găsi soluţii rapide pentru mutarea angajaţilor locali afgani şi familiilor lor într-un loc sigur, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene: "'Chestiunea este extrem de urgentă, o tratăm foarte serios şi continuăm să lucrăm asiduu, împreună cu statele membre UE, pentru implementarea soluţiilor rapide pentru ei şi pentru a le garanta securitatea''. Din motive de securitate, Comisia nu face publice cifre privind personalul său local afgan. Statele Unite continuă eforturile de evacuare a diplomaţilor şi angajaţilor de la ambasada din Kabul, precum şi a colaboratorilor şi a altor persoane din Afganistan. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat pe Twitter că Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord ajută pentru menţinerea aeroportului din Kabul deschis: "Am discutat cu premierul Marii Britanii, Boris Johnson şi cu miniştrii de Externe ai aliaţilor noştri Canada, Danemarca şi Olanda cu privire la situaţia din Afganistan. NATO ajută pentru menţineera aeroportului din Kabul deschis pentru facilitarea şi coordonarea evacuărilor". Un oficial NATO a declarat, potrivit Reuters, că toate zborurile comerciale de pe aeroportul din Kabul au fost suspendate şi că pot opera doar avioanele militare.

Mii de oameni disperaţi să fugă din Afganistan au încercat să se suie în avioane şi au provocat haos pe aeroportul din Kabul. Au apărut imagini cu afganii care se agaţă de avioanele americane pe pista aeroportului din Kabul, dar şi unele şi mai dure oameni care cad dintr-un avion în timp ce acesta îşi lua zborul. Agenţiile de presă relatează că este posibil să se fi înregistrat şi mai mulţi morţi pe aeroportul din Kabul în schimburi de focuri neidentificate, dar şi în accidente de tot felul. Germania vrea să trimită soldaţi în Afganistan pentru evacuarea ultimilor germani, dar şi a afganilor ameninţaţi. Cancelarul Angela Merkel va cere un mandat deputaţilor pentru a desfăşura "câteva sute de soldaţi" pentru această evacuare. Potrivit proiectului, un pod aerian va fi instaurat pentru a permite evacuarea a 2.000 de afgani care au lucrat pentru Germania "în special femei ameninţate, angajaţi pentru drepturile omului şi alţi activişti din ONG-uri". Consiliul de Miniştri va adopta mâine acest proiect, iar după consultări cu SUA, Guvernul de la Berlin vrea o evacuare până la 31 august.

Militanţii talibani au intrat duminică în capitala afgană, Kabul, fără a întâmpina rezistenţă şi în prezent controlează toate provinciile din Afganistan. Talibanii se aşteaptă la o tranziţie "paşnică" a puterii "în următoarele zile", a declarat Suhail Shaheen, unul dintre purtătorii de cuvânt ai insurgenţilor. Abdul Ghani Baradar este liderul talibanilor, în 2018, acesta a fost eliberat dintr-o închisoare pakistaneză, în care se afla din 2010, la cererea SUA. În martie 2020, fostul preşedinte american Donal Trump a vorbit cu Baradar despre progresele privind instaurarea păcii în Afganistan, fiind semnat şi un acord, la Doha. Acordul de pace cu talibanii ar fi trebui să fie urmat de discuţii de împărţire a puterii între talibani şi guvernul de la Kabul al lui Ashraf Ghani, dar totul a fost suspendat, iar evoluţia ulterioară este deja cunoscută.

• Forţele NATO nu se mai întorc

Forţele britanice şi ale NATO nu se vor mai întoarce pentru a lupta împotriva insurgenţilor, a declarat ministrul apărării britanic Ben Wallace: "'Confirm că talibanii controlează ţara. Adică nu trebuie să fii analist politic ca să-ţi dai seama că exact aşa stau lucrurile''. Wallace a explicat că zona militară a aeroportului din Kabul este sigură şi că Marea Britanie face tot ce poate pentru a evacua cetăţeni britanici şi afgani care au legături cu Regatul Unit. "'Ţinta noastră este... de circa 1.200 până la 1.500 de plecări pe zi în conformitate cu capacitatea aeronavelor noastre şi vom menţine acest aflux'', a spus el. Regatul Unit şi-a mutat ambasada din oraş pe aeroportul din Kabul. Întrebat ce va simţi când va vedea steagul talibanilor fluturând peste clădirea care adăpostea până acum ambasada britanică din Kabul, Wallace a răspuns: "'Simbolic vorbind, niciunul dintre noi nu-şi dorea acest lucru''. Totodată, Wallace a explicat că nu este încă momentul unei decizii de a-i recunoaşte pe talibani drept guvernul afgan.

• Iranul vorbeşte de înfrângerea SUA

Înfrângerea americanilor în Afganistan trebuie să se transforme în şansă la pace a apreciat preşedintele Iranului, Ebrahim Raisi: "Înfrângerea militară şi plecarea SUA din Afganistan trebuie să se transforme într-o oportunitate pentru a stabili securitatea şi o pace durabilă". Preşedintele iranian a adăugat, conform unui comunicat oficial, că Teheranul are relaţii de bună vecinătate cu Afganistanul.

• Albania şi Kosovo, dispuse să primească refugiaţi

Albania şi Kosovo afirmă că se pregătesc pentru primirea de refugiaţi afgani care sunt expuşi riscului comiterii unor abuzuri de către talibani, care au preluat puterea în Afganistan. Premierul albanez Edi Rama şi preşedintele kosovar Vjosa Osmani au anunţat că vor da curs unei cereri din partea Washingtonului de a găzdui temporar refugiaţi afgani care ulterior vor fi aduşi în SUA. În urma relatărilor privind comiterea de atacuri asupra civililor, asasinate ţintite şi alte abuzuri grave contra drepturilor omului în timpul ofensivei talibanilor, lideri mondiali şi activişti pentru drepturile omului s-au declarat îngrijoraţi în legătură cu soarta cetăţenilor afgani. Edi Rama a subliniat că ajutorarea persoanelor în căutare de protecţie internaţională nu este un lucru nou în ţara sa. Printre altele, în secolul trecut Albania a găzduit evrei ce fuseseră persecutaţi de nazişti. Ţara este membră a NATO din 2009. Anticipând un val de refugiaţi în urma ofensivei talibanilor în Afganistan, Iranul a creat zone-tampon la frontiera comună, potrivit unui anunţ al Ministerului de Interne iranian. Cele trei zone-tampon provizorii, în nordul şi sud-estul Iranului, sunt menite să le ofere protecţie şi securitate refugiaţilor afgani. În schimb, Pakistanul şi-a închis graniţa cu Afganistanul, ceea ce a făcut ca mii de persoane să rămână blocate pe ambele părţi ale frontierei după ce talibanii au preluat controlul asupra estului teritoriului afgan. Ministrul de interne pakistanez Sheikh Rashid a anunţat decizia închiderii punctului de trecere Torkham, din nord-vestul Pakistanului, fără a menţiona care este calendarul pentru redeschiderea sa. (Octavian Dan)