"Deciziile politice au influenţe foarte mari în modă"

Reporter: Cu ce probleme importante se confruntă industria uşoară?

Mihai Păsculescu: Una dintre marile probleme ale sectorului nostru este reprezentată de faptul că a dispărut industria primară. Raportat la anul 1990, mai există 2% din industria filaturilor şi ţesăturilor. În aceste condiţii, suntem obligaţi să importăm ţesătura, ceea ce conduce la creşterea costurilor şi a timpului de producţie. Explicaţia este că investiţia în acest domeniu este foarte mare, pentru realizarea unei filaturi fiind nevoie de 15 milioane de euro, iar o ţesătorie cu finisaj costând circa 50 de milioane de euro. Din acest motiv a luat fiinţă lohnul - din lipsa de finanţare. Acum, însă, lohnul nu mai este ceea ce era în urmă cu ani de zile, clienţii dau un avans de finanţare şi noi facem totul.

Marii distribuitori de profil din alte ţări au început să-şi promoveze brandurile lor proprii. În aceste condiţii, companiile noastre îşi ofertează creaţia proprie şi distribuitorii comandă, singurul lucru la care sunt obligate firmele de creaţie fiind să pună eticheta distribuitorului pe produs. Acest lucru este caracterizat ca lohn. Părerea mea este că lohnul pur, care se făcea înainte şi care presupunea ca producătorii să primească totul - materialele, tiparul, eticheta - mai ocupă circa 10% din piaţă.

Reporter: Dar noi nu avem branduri recunoscute în alte ţări în domeniul confecţiilor?

Mihai Păsculescu: Sunt foarte puţine branduri care apar pe piaţa românească şi sunt recunoscute. Există câteva personaje care spun că sunt designeri, având la bază facultatea de arte, unde există şi o secţie de câteva locuri de artă vestimentară. În alte ţări există şcoli de designeri unde cei care se înscriu învaţă totul de la zero - cum se filează (pe toate tipurile de ţesătură), cum se ţese (toate tipurile de ţesere), cum se confecţionează (toată tehnologia), după aceea învaţă componenta artistică şi, în final, primesc informaţii despre partea de marketing şi despre modul în care se face acesta, ceea ce la noi nu se practică. Am încheiat un contract cu şcoala de modă de la Paris şi am deschis o filială aici, dar nu s-au arătat multe persoane interesate.

Reporter: Creatorii noştri copiază modelele chinezeşti?

Mihai Păsculescu: Modelele chinezeşti sunt ale marilor distribuitori de pe pieţele europene, iar producţia noastră lucrează pentru toate brandurile.

Să faci o reproducere a unui desen perfect cu ce a fost înainte este mai greu decât să faci o creaţie proprie.

China este cel mai mare producător de materii prime cum ar fi bumbacul, inul, lâna, dar având balanţa excedentară foarte mare este şi cel mai mare importator în domeniu, condiţii în care dictează preţul mondial al materiei prime. Avantajul competitiv pe care-l avem noi faţă de China este faptul că suntem foarte aproape de reţelele comerciale europene. De exemplu, vine containerul din China sau Vietnam şi intră marfa în magazin, care, la un moment dat, se vinde. Atunci, comercianţii comandă în Europa de Est aceleaşi produse. Problema este să fim foarte operativi. În maxim două luni trebuie să reproducem modelele care s-au vândut, să facem contra-mostra de ţesătură, să facem confecţia şi s-o livrăm. Distribuitorii sunt în stare să ofere preţ dublu pe produsul respectiv. De aceea noi suntem competitivi în Europa de Est şi avem comenzi.

Reporter: Înseamnă că această industrie este profitabilă...

Mihai Păsculescu: Industria uşoară este foarte profitabilă pentru cine ştie să lucreze. Viteza de rotaţie a capitalului este de circa patru ori pe an. Dacă producătorii nu rotesc capitalul de patru ori pe an, profitul nu este atât de mare. De asemenea, acest domeniu este profitabil din punct de vedere social, în industria uşoară lucrând circa 20% din forţa de muncă existentă în industrie - circa 220.000 de angajaţi.

Reporter: Cât din producţia noastră merge la export?

Mihai Păsculescu: Peste 80%. În primele nouă luni ale anului trecut, valoarea exporturilor a fost de circa 3,4 miliarde euro, iar importurile au ajuns la aproximativ 3 miliarde euro. Valoarea producţiei industriale a fost aproape de 15 miliarde lei.

Trebuie subliniat că 84% din exportul total al României este făcut de firmele cu capital străin, care, în general, au doar preţurile de transfer în ţara noastră. Companiile mai puţin influenţate de capitalul străin vin din industria uşoară, alimentară, din sectorul mobilei şi din agricultură. Practic, în această zonă ar trebui îndreptate fondurile destinate promovării exportului.

Reporter: Ce pondere ocupă industria uşoară în totalul exporturilor noastre?

Mihai Păsculescu: Până în 2005, când China a semnat să intre în Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), industria noastră uşoară deţinea locul întâi în exportul României, cu o pondere de 35%. În urma intrării Chinei în OMC, exportul de produse din industria uşoară s-a menţinut, din punct de vedere valoric, cu unele creşteri de 2-3% pe an. Însă, ca volum, suntem, acum, pe locul al doilea (cu aproximativ 10,6%), deoarece primul loc a fost ocupat de construcţiile de maşini şi de piesele auto, care înseamnă circa 42% din exportul ţării.

Reporter: Ce tendinţe există pe piaţa de profil?

Mihai Păsculescu: Nu mai există acele tendinţe în domeniul modei despre care vorbeam în urmă cu 20-30 de ani. În modă, deciziile politice au influenţe foarte mari. De exemplu, dacă se spune că mâine atacăm Iranul, toată lumea merge pe fibră naturală, pentru că este o problemă cu gazele şi cu petrolul din care sunt făcute fibrele sintetice. De asemenea, marii producători de coloranţi chimici dau trendul în funcţie de interes, pentru a avea monopol o anumită perioadă. În acelaşi mod, marii producători de maşini de ţesut inventează anumite lucruri care apar scrise pe marginea ţesăturii şi până să se doteze toţi ceilalţi cu respectiva tehnologie, primul are monopol. Practic, partea de creaţie nu mai are influenţă în tendinţe nici în proporţie de 20%.

Reporter: Ce previziuni aveţi pentru industria uşoară în acest an?

Mihai Păsculescu: Institutul de Prognoză prevede că, în acest an, va avea loc o creştere de circa 9% în industria textilă, 3% în sectorul confecţiilor şi circa 5% la pielărie-încălţăminte. Însă noi credem că sunt foarte optimiste aceste cifre. După ce a fost desfiinţat Centrul Român de Promovare a Comerţului şi Investiţiilor Străine (CRPCIS), această activitate a fost transferată Ministerului Economiei, care, deşi există o derogare de la legea achiziţiilor publice pentru licitaţiile din domeniul promovării comerţului, nu a recunoscut această procedură, nu a mai făcut deconturile, iar firmele nu au mai avut bani să meargă la târguri şi expoziţii, pierzând, astfel, foarte multe acţiuni. Până când a fost întocmită o nouă procedură s-a blocat totul. În ultimul trimestru al anului trecut nu au fost făcute decât 10% din acţiunile propuse, şi acelea trase de păr, fără contracte semnate etc. Acest lucru va duce la o reducere cu 3-4% a exporturilor din industria noastră, dar şi din celelalte industrii, care au trecut prin acelaşi lucru.

Referitor la bugetul alocat pentru promovare, după mai multe discuţii cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice, acesta rămăsese la nivelul anului trecut, de 38 de milioane de lei. Ulterior, am aflat că a fost redus la 28 de milioane de lei, bugetul fiind tăiat de premierul Victor Ponta, care ar fi zis că noi facem turism.

De asemenea, mai avem o problemă care priveşte programul pentru 2014. Suntem în situaţia de a periclita toate acţiunile din trimestrul întâi al acestui an, pentru că nu am avut procedura necesară la timp. În general, mergeam la circa opt târguri internaţionale, dar în 2013 am participat doar la cinci, iar în acest an sperăm să ajungem cel puţin la patru evenimente. Am hotărât ca în ianuarie şi februarie să efectuăm acţiunile la bugetul stabilit iniţial, după care, în următoarele luni, să vedem cum reducem costurile.

În aceste condiţii, nu avem cum să fim optimişti.

Reporter: Mulţumesc!