Deficit imens de personal la Parchetul ÎCCJ

Structurile de Parchet din ţară se confruntă cu o gravă criză de personal, criză la care au contribuit şi cei 165 de procurori care au ieşit la pensie anul trecut, în contextul modificărilor legislative şi discuţiilor din spaţiul public privind salarizarea personalului din justiţie, a declarat Alex Florenţa, procurorul general al României, şeful Ministerului Public, ieri, cu prilejul prezentării raportului de activitate al Parchetului General pe anul 2023.

Procurorul general Alex Florenţa a spus: "În ceea ce priveşte resursele umane, anul 2023 a fost caracterizat de acutizarea deficitului de personal, astfel că s-a ajuns ca, la finalul anului trecut, gradul de ocupare a schemei de procurori la nivelul Ministerului Public să scadă la un minim istoric de 69,22%. Se remarcă, totodată, o acutizare a acestei situaţii şi la nivelul unor parchete superioare, cu competenţe directe în investigarea unor infracţiuni grave (omor, evaziune fiscală, spălare de bani, corupţie). De remarcat, sub acest aspect, că în prezent doar 10 unităţi de parchet dintr-un total de 235 funcţionează cu schema de procurori completă. Situaţia se prezintă similar şi în ceea ce priveşte funcţiile de conducere unde, dintr-un total de 655 de funcţii la nivelul Ministerului Public (inclusiv DNA şi DIICOT), la finalul anului 2023, un număr de 370 de funcţii erau vacante, ceea ce reprezintă un procent de 56%".

Şeful Ministerului Public a arătat că situaţia este de-a dreptul dramatică privind ocuparea posturilor de procuror la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde doar 39,58% din schema de personal este acoperită. În ceea ce priveşte motivele care au dus la această situaţie, Alex Florenţa a enumerat mai mulţi factori:

- factori extrinseci sistemului judiciar, dintre care se evidenţiază: modificările legislative efectuate sau preconizat a fi efectuate, discuţiile purtate în spaţiul public cu privire la salarizarea personalului din justiţie şi la modificarea condiţiilor de pensionare; bugetul parchetelor şi eforturile inter-instituţionale considerabile pentru asigurarea resurselor materiale necesare bunei funcţionări a Ministerului Public.

- factori intrinseci sistemului judiciar: pensionările ridicate, care au avut loc pe fondul modificărilor legislative preconizate vizând condiţiile de pensionare ale magistraţilor.

- admiterea de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a cererilor de numire în funcţia de judecător a unui număr considerabil de procurori.

Procurorul general a precizat: "Uneori, modul de soluţionare a acestor cereri nu a ţinut cont, de o manieră obiectivă, de nevoile reale de funcţionare a unităţilor de parchet de unde proveneau respectivii procurori, ceea ce a dus la o acutizare a problemelor de personal. Astfel, în cursul anului 2023, au fost numiţi în funcţia de judecător un număr de 29 de procurori", a explicat Florenţa.

O altă cauză a numărului mic de procurori este absorbţia scăzută de noi procurori, prin modalităţile specifice de intrare în magistratură, aspect care a făcut imposibilă înlocuirea resursei umane care a părăsit sistemul. Astfel, în cursul anului 2023, au intrat în sistem un număr de doar 40 procurori, în condiţiile în care s-au pensionat de patru ori mai mult (165 de procurori).

Cu toate acestea, procurorii au soluţionat anul trecut 545.600 de dosare, cu 1,7% mai multe ca în 2022, potrivit datelor trecute în raportul de activitate şi au întocmit 48.338 rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei.

Procurorul general Alex Florenţa a mai spus: "Se remarcă, totodată, o creştere cu 3,9% a numărului cauzelor soluţionate prin trimitere în judecată, aflate în urmărirea penală proprie a procurorului, ceea ce evidenţiază o implicare sporită a procurorilor în modul de administrare a probatoriului în cauzele aflate în instrumentare proprie, comparativ cu cele aflate la organele de poliţie, în care procurorul supraveghează activitatea de urmărire penală, unde se remarcă o scădere cu 4,4% a cauzelor soluţionate prin trimitere în judecată. În ceea ce priveşte numărul inculpaţilor - persoane fizice trimişi în judecată se observă o scădere cu 4,3% faţă de anul 2022, însă se constată o creştere cu 11,9% a inculpaţilor - persoane juridice trimişi în judecată".

Şeful Ministerului Public a arătat că numărul inculpaţilor persoane fizice trimişi în judecată în stare de arest preventiv a fost cu 2,8% mai mare decât în anul 2022, iar media inculpaţilor persoane fizice trimişi în judecată la 100.000 locuitori a fost de 313 persoane, şi precizat:

"Următoarele categorii de infracţiuni au înregistrat creşteri în ceea ce priveşte numărul de inculpaţi trimişi în judecată: cumpărare de influenţă (+207,7%), trafic de influenţă (+52,2%), trafic de migranţi (+38,2%), luare de mită (+13,8%), traficul şi consumul ilicit de droguri (+13,7%), trafic de minori (+7,6%)".

Potrivit raportului, numărul inculpaţilor achitaţi definitiv în 2023 a scăzut cu 11,3% comparativ cu anul 2022, ceea ce reprezintă 1,8% din totalul inculpaţilor trimişi în judecată, iar numărul cauzelor penale pentru care s-au exercitat căi de atat a crescut cu 3,3%.