• Ansola: Îndeplinirea obiectivului stabilit de Guvern în ceea ce priveşte deficitul bugetar de 2,3%, pentru anul 2008, depinde de politicile fiscale din următoarea perioadă
Economia ţării noastre are o creştere economică record de peste 8%, ceea ce înseamnă că ne aflăm în mijlocul unui boom economic, ţara noastră înregistrând o evoluţie a economiei de peste 6% începând cu anul 2006.
În primele cinci luni ale acestui an, avem deja un deficit bugetar de 0,39% din PIB, potrivit datelor Ministerului Economiei şi Finanţelor, iar pentru anul 2007, deficitul bugetar înregistrat, conform Contului general anual de execuţie a bugetului de stat, a fost 2,4% din PIB.
Potrivit teoriei economice, ţara noastră, care se află în expansiune, ar trebui să aibă o politică fiscală restrictivă, pentru ca în cazul unei recesiuni să poată lărgi deficitul bugetar ca să stimuleze economia. Dar deficitul nostru bugetar este în pericol să depăşească limita maximă de 3% din PIB impusă de Pactul de stabilitate şi creştere.
Astfel, Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional ne atrag atenţia asupra deficitului mare pe care îl avem, existând pericolul de deficit excesiv, ceea ce ar impune ţării noastre respectarea unor reguli şi a unei monitorizări stricte a deficitului bugetar.
Juan Jose Fernandez-Ansola, reprezentat al FMI pentru România şi Bulgaria, consideră că îndeplinirea obiectivului stabilit de Guvern în ceea ce priveşte deficitul bugetar de 2,3%, pentru anul 2008, depinde de politicile fiscale din următoarea perioadă. "Noi ne aşteptăm ca Guvernul să menţină deficitul bugetar sub nivelul maxim admis de 3% din PIB, dar acest lucru depinde de politiclile implementate în partea a doua a anului pentru a îndeplini obiectivele fiscale", ne-a declarat domnul Ansola.
Reprezentantul FMI apreciază că sumele bugetate pentru cheltuieli de capital sunt mari întrucât ţara noastră nu a utilizat niciodată sumele alocate pentru aceste cheltuieli (aproximativ 6% din PIB în 2008 comparativ cu 3,5% din PIB în 2007). Provocarea guvernului, consideră domnia sa, este să folosească fondurile în mod eficient şi înţelept, mai mult decât mărirea sumei bugetate. "Într-adevăr, luând în considerare capacitatea administrativă, nu credem că cei 6% din PIB destinaţi cheltuielilor de capital pot fi cheltuiţi eficient", consideră domnul Ansola.
Ca să redreseze situaţia, reprezentantul FMI în ţara noastră recomandă Guvernului un control mai strict al cheltuielilor şi o eficienţă mai ridicată în ceea ce priveşte cheltuielile de capital.
O componentă importantă a deficitului o constituie deficitul structural care, în 2007, a atins aproape 4% din PIB, ca urmare, în principal, a măsurilor discreţionare ale guvernului care au deteriorat acest indicator.
Ţara noastră şi-a propus ca obiectiv pe termen mediu reducerea nivelului deficitului structural la 0,9% din PIB, în anul 2011. Acest indicator reflectă cât de pregătită este politica noastră fiscală pentru a face faţă şocurilor economice în absenţa unei politici monetare coordonată la nivel naţional.
În ceea ce priveşte atingerea acestui obiectiv, domnul Ansola consideră că va fi dificil de îndeplinit, mai ales în condiţiile în care creşterea economică va încetini. Domnia sa susţine că guvernul realizează planificări ale cheltuielilor pe baza unor estimări foarte optimiste ale veniturilor, ceea ce ar putea pune în pericol îndeplinirea obiectivelor fiscale.
De ce se ţine scai Comisia Europeană de deficitul nostru bugetar?
Următorul obiectiv al ţării noastre îl constituie aderarea, în anul 2014, la Uniunea Economică şi Monetară. După cum se ştie deja, politica monetară va fi stabilită la nivel european, singurul instrument lăsat la îndemâna ţării noastre pentru a îndepărta şocurile economice fiind politica fiscală.
În condiţiile unei crize economice localizate în ţara noastră, are loc o mărire a deficitului, acoperirea acestuia realizându-se din fonduri împrumutate, care determină o creştere a ratei dobânzii pentru împumuturi. Dacă aceste dobânzi depăşesc rata de creştere economică, ţara noastră va fi nevoită să apeleze mai mult la pieţele de capital străine, generând, astfel, presiuni asupra ratelor dobânzilor, care măresc povara pentru celelalte state membre ale zonei euro. Drept urmare, aceste ţări vor fi nevoite să adopte o politică de reducere a deficitul bugetar.
Astfel, ţara noastră nu va fi acceptată în interiorul zonei euro cu un deficit bugetar mare pentru că depăşirea unui şoc economic ar putea fi realizată doar prin creşterea deficitului bugetar, ceea ce ar influenţa politicile economice ale ţărilor membre.
Acesta este şi motivul pentru care Pactul de stabilitate şi creştere prevede un deficit bugetar mai mic de 3% din PIB, această valoare fiind valabilă pentru ţările care nu se află în perioadă de boom economic ca România, care ar trebui să aibă un deficit bugetar mult mai mic.