Deficitul extern depreciază leul

Deficitul mare de cont curent al ţării noastre reprezintă un motiv de îngrijorare din cauza impactului său asupra evoluţiei cursului de schimb, în situaţia în care acesta nu ar putea fi finanţat din surse externe, apreciază analiştii economici. Potrivit declaraţiilor aces­tora, majorarea cu 0,25 puncte procentuale a ratei de dobândă monetară, de către BNR, nu afectează cursul de schimb, deoarece dobânzile de pe piaţa interbancară sunt mai ridicate decât dobânda de politică monetară, iar modificarea ratei dobânzii a fost anticipată de piaţă. Totodată, dacă Banca Centrală Europeană va majora rata de dobândă la 4,25%, ar putea apărea şi o diminuare a apetitului pentru monedele emergente, sunt de părere analiştii.

Andrew Colquhoun, reprezentant al agenţiei internaţionale de rating Fitch, este de părere că nu vom avea parte de o apreciere a leului pe baza speculaţiilor, ca anul trecut, întrucât, deşi dobânda BNR este ridicată, a crescut şi aversiunea faţă de risc a investitorilor străini, astfel că aceştia nu sunt interesaţi de active în lei.

Dan Bucşa, economistul şef al Bancpost, apreciază că sentimentul investitorilor şi evoluţia economiilor mari sunt principalii factori care vor determina cursul leului în raport cu principalele valute, pe termen mediu. Dan Bucşa afirmă: "Dobânzile mari nu par să fie suficiente pentru a determina aprecierea leului, din cauza vulnerabilităţii macroeconomice percepute de investitori. Asta, în condiţiile în care diferenţa dintre dobânzile la lei şi cele la principalele valute este mai mare de 5 puncte procentuale". Domnia sa mai apreciază că investitorii internaţionali nu par încă dispuşi să mizeze pe monede care au în spate economii cu deficite externe mari, în ciuda diferenţei favorabile de dobândă. "Atât timp cât efectele totale ale crizei financiare internaţionale nu pot fi încă măsurate, reticenţa inves­titorilor internaţionali este explicabilă. Riscul deprecierii leului ar creşte foarte mult dacă deficitul de cont curent mare nu ar mai putea fi finantat din străinaătate", susţine economistul Bancpost.

Nici Banca Naţională nu este optimistă în ceea ce priveşte aprecierea leului, potrivit declaraţiilor domnului Bucşa, dată fiind nevoia reducerii deficitului comercial (principala sursă a deficitului de cont curent).

De aceeaşi părere este şi Otilia Ciotău, economist şef al Piraeus Bank, care apreciază: "Chiar dacă pentru moment această chestiune se pare că nu mai este chiar în centrul atenţiei investitorilor, în cazul României, deficitul de cont curent aflat la un nivel foarte ridicat - 13,9% din PIB în 2007, va ramâne pe tapet şi va împiedica probabil o apreciere agresivă a monedei locale". Doamna Ciotău apreciază că, în primele luni ale anului 2008, când condiţiile de finanţare de pe piaţa internaţională s-au înrăutaţit în mod semnificativ, un element considerat ca fiind determinat pentru evoluţia cursului de schimb al unei monede a fost mărimea deficitului de cont curent al unei ţări, precum şi sustenabilitatea surselor de finanţare ale acestuia.

Nicolaie Alexandru, economist şef în cadrul ING Bank, apreciază că leul va avea o volatilitate crescută în lunile ce urmează, şi chiar o depreciere în trimestrul patru al anului 2008. "Deprecierea se datorează prognozei noastre de lărgire a deficitului de cont curent (inclusiv exprimat ca pondere în PIB), lărgire care va deveni vizibilă abia în trimestrul patru, în condiţiile în care finanţarea prin investiţii străine directe (ISD) va ramâne, probabil, scăzută (nu mai avem fluxuri importante din privatizare)". Economistul ING adaugă că finanţarea scăzută prin investiţii străine înseamnă că fluxurile volatile de capital sunt şi vor deveni tot mai importante, în sensul că o inversare rapidă a fluxurilor de capital ar putea pune presiune puternică în sensul deprecierii cursului de schimb.

Nicolaie Alexandru susţine: "În momentul de faţă, situaţia nu este gravă, însă riscurile de înrăutăţire în viitor sunt ridicate. De asemenea, România riscă o reducere a ratingului la sfârşitul anului (ceea ce implică scoaterea din clasa investment grade) - în funcţie de evoluţia contului curent şi a politicii fiscale. În cazul în care are loc o reducere a ratingului, implicaţiile acesteia asupra cursului de schimb vor fi foarte puternice, în sensul negativ".

Reprezentanţii FMI au declarat, la sfârşitul săptămânii trecute, că puternica depreciere a monedei noastre a fost cauzată de tensiunile pieţei financiare internaţionale, România fiind vulnerabilă la efectele în lanţ generate de aceste evenimente globale.

Rozalia Pal, economist şef al Unicredit, anticipează o uşoară apreciere a cursului de schimb până la sfârşitul acestui an, susţinută de intrările de capital străin, care au fost atrase de creşterea dinamică a economiei româneşti şi de relativa corecţie sau temperare a dezechilibrelor macroeconomice.

Pe termen lung, economistul Unicredit explică efectul de încetinire pe care îl are deprecierea leului asupra consumului, mai ales a consumului alimentat din produsele importate. Pe de altă parte, deprecierea monedei naţionale influenţează semnificativ nivelul deficitului de cont curent prin stimularea exporturilor, susţine domna Pal. Mai mult, Unicredit anticipează o decelerare a inflaţiei în a doua parte a anului şi revenirea pe traiectoria de dezinflaţie începând de anul viitor.

"Prin aceste corecţii, piaţa românească devine mai atractivă pentru investiţiile străine, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung", precizează domna Pal, adăugând că un climat politic mai echilibrat, orientat spre proiectele de infrastructură, investiţii pe termen lung şi accelerarea schimbărilor structurale în ceea ce priveşte instituţile publice, forţa de muncă reflectată şi prin absorbţia cât mai bună a fondurilor structurale, ar avea un impact major asupra atractivităţii ţării.