DELOITTE ROMÂNIA: "Prăbuşirea monedei euro şi a Uniunii Europene reprezintă cel mai mare risc pentru macro-economie"

Uniunea Europeană demonstrează, la zece ani de la criza financiară, că a învăţat foarte puţin despre cum să acţionezi împreună şi să iei măsuri paneuropenede combatere a crizeişi de susţinerea economiei, afirmă Dimitrios Goranitis, Partener servicii de risc şi reglementare, Deloitte România, într-un material de opinie remis Redacţiei noastre.

Potrivit sursei ciatate, negocierile lungi dintre marile economii din sud versus cele din nord, cu Banca CentralăEuropeană (BCE) prinsă la mijloc într-o poziţie incomodă, nu numai că nu contribuie la sustenabilitatea economiei europeneper ansamblu, ci alimentează, exact ca în criza precedentă, apetitul speculativ al pieţelor pentru datoriile publice ale economiilor care reprezintă verigile slabe ale Uniunii.

"De data aceasta, UE nu este chematăsă salveze o economie mică, precum cea a Greciei,ci pe cea dea treia şi respectiv a patradintre cele mai mari economii ale sale, Italiaşi Spania, care reprezintăaproximativ 3,5 trilioane de euro din PIB-ul său. Cum blocajul cauzat de pandemiepare să fie abia la mijlocul primuluival, experţiise străduiesc să-i înţeleagă impactul economicşi durata, în timp ce FMIestimează că efectele asupra economiei vor fi comparabile cu cele ale Celui de-al Doilea Război Mondial. În ciuda recentei crize financiare din UE, care a dus la o criză politicăşi existenţială,în care scenariul predominantera Grexit-ul,iar rezultatul neaşteptat s-a dovedit a fi Brexit-ul, statele membreau recurs din nou la strategii naţionale de management al crizei şi de redresare economică, iar instituţiile europene încearcă în zadar să-şi demonstreze existenţa.", explică reprezentantul Deloitte România.

Acesta menţionează că, statele membre nordiceresping ideea euro-obligaţiunilor - care ar presupune un mecanism de mutualizare a datoriei prinpunerea împreunăa datoriilor naţionale şi emiterea în comun a unor obligaţiuni- şi au refuzat propunerea BCE de a înfiinţa o bancă de active toxice la nivelul Uniunii Europene, care să gestioneze un al doilea valde credite neperformante. În timpul crizeifinanciare din ultima decadă, un mesaj similar din parteaUE a generat scânteia care a împins pieţele de capital să facăspeculaţiiprivinddatoria publicăa ţărilor cu economii mai vulnerabile şi a creatîn sudul Europei ocrizăfinanciară extinsă,care s-a transformatîntr-o ameninţare a înseşi existenţei monedei uniceeuropeneşi chiar a fundaţiei Uniunii Europene.

Rezultatul a fost planul de salvare a Greciei, în urma căruia PIB-ul ţării a scăzut cu 30%, situaţie comparabilădoar cu economiile falimentare precum cea a Libiei şi a Siriei, iar datoria statuluia ajuns la aproape 200% din PIB, nivel care,după cum s-a văzut, nu era nici viabil, nici gestionabil.

Dimitrios Goranitis afirmă că, în primul rând, Italiaşi Spania au văzut cum a eşuat planul de salvare a Greciei, sub coordonarea Mecanismului de StabilitateEuropeană(MSE)şi a FMI,care s-a bazat doar pe politici deausteritate. Italiaa declarat de mai multe ori că nu va apela la un plan de salvare gestionat de MSE, de teama condiţiilor impusede Troika, similarecu cele impuse Greciei. De data aceasta, Italiaşi Spania sunt prea mari ca să eşueze şi ca să fie "disciplinate" printr-un plan de salvare forţat.

În al doilea rând, analistul Deloitte consideră că aceasta nu este doar o criză financiară, ci este rezultatul unei crize de sănătateşi umanitare. Lipsa solidarităţii din partea statelor membre a alimentat un puternic sentiment anti-UE în ţările cel mai puternic lovite. În Italia, sentimentul anti-UE a crescut de la 26% în noiembrie la 49% în martie.

În al treilea rând, potrivit sursei citate, această nouă criză vine la scurt timpdupă Brexit şi în contextul unei instabilităţi politicepe fondul creşterii populismuluiîn Italia, în Franţaşi în ţările din estul Europeişi nu paresă genereze solidaritateîn rândul statelor membre,ci dimpotrivă. De data aceasta, UE este deja prea fragilăpentru a rezistaîn faţa unui naţionalism în creştere.

Iar în al patrulea rând, Dimitrios Goranitis susţine BCE şi-a folosit deja cea mai mare parte din muniţie, reducând dobânzile la cele mai mici niveluri şi injectând bani în piaţă la niveluri record. Rezerva sa de fonduri nu este impresionantă, aşadar pieţele nu parsă simtă efectele intervenţiei sale. Declaraţii precum "BCEva face orice e nevoie" nu mai au acelaşi rezultat ca acum zece ani.

"De data aceasta, o dezintegrare controlată a UE sau transformarea sa într-un simplu acord comercialşi abandonarea monedei unicedevin un scenariu realist,nu doar un instrument speculativ pentru piaţă. Probabilitatea acestui scenariu este imposibil de determinat, dar, după Brexit şi războiul comercial SUA-China, cine mai poate spune ce este probabil?", transmite Dimitrios Goranitis.