Depozitele rămân pe primul loc în preferinţele pentru economisire

În ciuda faptului că datele oficiale arată că depozitele bancare oferă randamente mai mici decât alte instrumente, iar în ultima vreme au tot reprezentat motiv de îngrijorare la nivel european, pe fondul situaţiei din Cipru, acestea continuă să ocupe primul loc în rândul produselor de economisire preferate de populaţie. Motivele pentru aceasta sunt nivelul scăzut de risc pe care îl presupun, garantarea sumelor de până în 100.000 euro, precum şi lipsa de informaţie a consumatorilor, potrivit specialiştilor.

Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a Româ-niei (BNR), declara, în urmă cu o lună, că populaţia a început să economisească în ultimii ani, lucru ce ar fi reflectat în indicele economiei generale, precum şi în structura economisirii. Un studiu realizat de ING Bank, în noiembrie, menţiona că peste 50% din populaţie reuşeşte cu adevărat să economisească, deşi, o lună mai târziu, alt studiu al instituţiei de credit indica faptul că oamenii şi-ar dori să pună şi mai mulţi bani deoparte, dacă nu ar întâmpina piedici de ordin financiar.

Depozitele a aproximativ 16 milioane de persoane se ridică, în prezent, la aproximativ 123 miliarde lei (28 miliarde de euro), cu 8% pes-te volumul înregistrat în 2011, potrivit unui raport al Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB). Din această sumă, aproximativ 75 miliarde lei au fost investiţi în depozite în lei, iar 48 miliarde lei în depozite în valută, conform datelor BNR. Creşterea de 8% faţă de 2011 s-a datorat în principal creşterii volumului depozitelor în valută, care, potrivit Băncii Centrale, sunt cu aproape 17% mai mari decât cu un an înainte.

Percepţia de siguranţă a depozitelor şi simplitatea instrumentelor sunt motivele care îi indeamnă pe oameni spre acest tip de instrumente de economisire, consideră analistul economic Dragoş Cabat. "Depozitele au crescut pe măsură ce alte investiţii (în special cele imobiliare) au devenit nesigure. În perioade de recesiune sau criză economică, majoritatea persoanelor se orientează către variantele cele mai < sigure > de investiţii - depozitele bancare", ne-a spus domnia sa.

Preferinţa crescută pentru depozite indică o abordare conservatoare cu privire la risc, comportament ce poate avea dezavantaje pe termen lung, cu atât mai mult cu cât dobânzile plătite la depozite au continuat să scadă, arată analistul. Dobânzile la depozitele în lei nu mai depăşesc 7%, iar cele în euro ajung până la 4,95%, iar trendul descendent va continua, potrivit lui Dragoş Cabat, care arată: "Do-bânzile la depozite vor scădea în continuare, mai ales dacă BNR va reduce dobânda de politică monetară, iar inflaţia va reintra în parametri normali".

Conform Asociaţiei Administratorilor de Fonduri din Româ-nia (AAF), la 28 februarie, totalul activelor nete aflate în administrarea membrilor AAF se ridicau la aproximativ 17,4 miliarde lei (3,9 miliarde euro), cuantum de şapte ori mai mic decât volumul depozitelor bancare de anul trecut. Cu toate că fondurile reprezintă o alternativă mai bună din punct de vedere al raportului risc/ randament, în opinia lui Dragoş Cabat, lipsa unui efort de publicitate şi de educare din partea adminis-tratorilor face ca această variantă să fie mai puţin utilizată. "Pentru a atrage mai mulţi deponenţi, este necesar un program de marketing al indus-triei mai important, care să aibă şi o componentă educaţională", ne-a declarat domnia sa.

Educarea clienţilor este esenţială şi în opinia analistului Aurelian Dochia. Domnia sa consideră că fondurile de investiţii vor continua să câş-tige teren, atâta timp cât clienţii vor reuşi să le discearnă în profunzime avantajele şi dezavantajele. "Fondurile de investiţii se adresează deja < investitorului >, cel care înţelege mai bine relaţia dintre câştig şi risc, cel care ştie şi poate să se informeze şi să facă comparaţii între diferite plasamente", ne-a declarat domnia sa.

La finele lunii februarie, datele AAF arătau că organismele de plasament colectiv ofereau un randament al ultimelor 12 luni de circa 7%. Astfel, BCR Obligaţiuni înregis-tra un randament de 7,54%, BCR Dinamic - 7,7%, Raiffeisen Ron Plus - 6,79%, Raiffeisen Benefit - 6,97%, BT Obligaţiuni - 6,45%, BT Clasic - 7,61%, iar Certinvest Obligaţiuni - 7,23%. Fondurile de Obligaţiuni s-au dovedit, conform AAF, des-tinaţia preferată a investiţiilor, subscrierile nete însumând la sfârşitul lunii februarie 117 milioane lei, peste 50% din volumul tuturor subscrierilor. Din acestea, 102,7 milioane lei (aproximativ 88%) au provenit de la BCR Obligaţiuni.

• Fondurile oferă randamente mai bune, dar şi un grad mai redus de siguranţă

În ciuda faptului că fondurile reprezintă instrumente de economisire profitabile, cel mai mare dezavantaj al lor îl constituie faptul că sumele depuse nu intră sub incidenţa FGDB, motiv pentru care Aurelian Dochia este de părere că depozitele continuă să fie prima destinaţie a economiilor populaţiei.

"Depozitele bancare sunt preferate atât pentru că sunt cele mai la îndemână, mai bine cunoscute şi înţelese, dar şi pentru faptul că sunt singurele instrumente de economisire garantate prin lege. Mai ales în această perioadă, garanţia la depozitele bancare este un argument foarte important pentru majoritatea deponenţilor", explică domnia sa.

Deşi comportamentul precaut al populaţiei indică faptul că oamenii nu se grăbesc să investească în instrumente de economisire cu risc ridicat, numărul deponenţilor care au sume peste plafonul de garantare în bănci a crescut în ultimii doi ani cu 30% (de la 12.600 în 2010 la 16.500 în 2012), se arată într-un document statistic al FGDB. Cu toate acestea, valoarea totală a depozitelor peste plafonul de garantare a scăzut, suma medie a acestora reducându-se de la 300.000 euro la 225.000 de euro. Scăderea valorii medii a unor depozite s-ar putea datora plasamentelor alternative pe care clienţii de private banking le găsesc acum în oferta băncilor, este de părere Eugen Sinca, analist-şef al BCR. "Plasamentele în aur, obligaţiuni de stat, acţiuni tranzacţionate pe bursă sau certificate care urmăresc evoluţia unui activ suport sunt produse mai sofisticate decât depozitele bancare, care răspund şi altor tipuri de nevoi şi care pot oferi randamente superioare", a declarat domnia sa.

Preşedintele Erste Asset Management, Dragoş Neacşu, afirma, luna trecută, că alternativele pentru care optează clienţii de private banking încă se concentrează preponderent pe soluţiile oferite de bănci, puţine persoane alegând să investească în fonduri. "Clientela românească de private banking este foarte conservatoare, 80-90% dintre clienţi îşi ţin banii în depozite la termen în lei şi euro, mai puţin în dolari. Pentru noi, această clientelă reprezintă o provocare şi vom deveni mult mai agresivi pe acest segment", declara domnia sa. Potrivit BCR, piaţa de private banking din România cuantifică, la momentul actual, aproximativ 4 miliarde de euro.

Aurelian Dochia consideră că instituţiile de credit ar trebui să îşi îmbunătăţească oferta de servicii de private banking. "Băncile nu au pus la punct produse suficient de atractive în termeni de randament-risc şi cost de administrare pentru clienţii de private banking, dar concurenţa pentru atragerea clienţilor cu dare de mână se intensifică şi pune presiune pe ingeniozitatea bancherilor din aceste departamente", ne-a precizat domnia sa.

• Bijuteriile, arta şi aurul, tot mai atractive pentru investitori

Deşi încă reprezintă destinaţii pe care populaţia o preferă mai puţin, investiţiile în bijuterii, aur şi artă constituie zone care înregistrează creşteri mici, dar sigure. Astfel, dacă în anii 2010-2011, 65% din piaţa de artă din ţara noastră se baza pe activitatea caselor de licitaţii, 2012 este anul în care, conform datelor publicate pe site-ul casei de licitaţii Artmark, s-a înregistrat o creştere semnificativă a vânzărilor private, întreaga piaţă de artă fiind estimată la peste 25 milioane euro. Mai mult, direcţionarea investiţiilor în artă a început să se fie mai puternică în ultimii ani, de când se resimte criza economică, este de părere Constantin Prisecaru, Head of Regional Sales în cadrul Artmark. Domnia sa ne-a declarat: "Achiziţia de artă s-a bucurat dintotdeauna de o dublă valenţă, una estetică şi alta investiţională, latura investiţională fiind cu atât mai pregnantă în perioade de criză economică şi în ţări în proces de formare a unei pieţe de artă. În timp ce, în ţările dezvoltate, colecţiile corporative de artă au devenit o obişnuinţă, în România acest demers este încă unul timid. Oportunitatea investiţională în artă pe plan local rămâne, însă, uriaşă. Dacă este să comparăm randamentul mediu anual al investiţiei în artă în România în ultimii ani, 25%-27%, cu randamentul din alte pieţe investiţionale, devine lesne de înţeles de ce, în 2011, a apărut în România primul fond de investiţii în artă, aflat în administrarea Certinvest". 2012 a reprezentat al doilea an din viaţa fondului Certinvest Artă Românească, care, în prezent, potrivit datelor furnizate de Artmark, numără 50 de investitori, cu un total de peste 2 milioane de euro, şi a obţinut o performanţă agregată de 18,89%, cu aproape 4 puncte procentuale peste targetul afişat pe site-ul Certinvest.

Piaţa bijuteriilor s-a ridicat, anul trecut, la 200 milioane de euro, vânzările avansând timid, dar sigur, potrivit lui Cristi Alecu, proprietarul Diamond Boutique, magazin dedicat exclusiv bijuteriilor cu diamante. "În 2012, cel mai bine s-au vândut bijuteriile de aur cu mai multe culori şi mă aştept ca volumul de vânzări pe acest segment să îşi continue trendul până la sfârşitul acestui an", ne-a declarat domnia sa.

Deşi ţintesc o nişă restrânsă de clienţi, investiţiile în aur au cunoscut o creştere în ultima vreme, preţul metalului majorându-se pe fondul turburenţelor din Cipru. Mai mult, potrivit Bloomberg, Mark O'Byrne, executive director la Goldcore Ltd, declara zilele trecute că se aşteaptă ca preţul aurului să atingă un nou maxim istoric în cel mult 18 luni. Metalul preţios este un activ sigur, care, indiferent de problemele financiare, ar trebui să prezinte oricând interes pentru investitori, consideră Laura Hexan, şef al Departamentului Vânzări Produse Trezorerie către Clientela Retail al BCR. Domnia sa ne-a precizat: "Metalul preţios reprezintă un refugiu în momentele de criză, cum ar fi cea declanşată în Cipru. În 2012, BCR a intermediat tranzacţii cu aur fizic de peste 700 kg şi, în medie, de 20 kg lunar de la începerea lui 2013. Preconizăm ca această evoluţie să continue pe tot parcursul anului. Aurul face parte dintr-o clasă de active care ar trebui să facă parte din portofoliul oricărui investitor".

Numărul total de investitori de pe piaţa de capital din ţara noastră se ridica, la sfârşitul anului trecut, potrivit celui mai recent comunicat publicat de Fondul de Compensare a Investitorilor, la 81.218 cu 8% mai puţini decât erau oficiali în 2011), valoarea portofoliului total fiind de 17,5 miliarde lei (cu 36% mai mare decât la finalul anului precedent). Potrivit cifrelor vehiculate în piaţă, însă, numărul de conturi active este mult mai mic, de aproximativ 3000.