Deputaţii au adoptat Legea votului uninominal

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, ieri, Legea votului uninominal, cu 231 de voturi "pentru", 11 "împotrivă" şi 18 abţineri. Împotriva actului normativ au votat reprezentanţii PRM, iar cei ai UDMR s-au abţinut. Câte o abţinere s-a înregistrat şi din partea social-democratului Vasile Nicula şi a democrat-liberalului Daniel Ionescu. Actul normativ prevede alegerea deputaţilor, senatorilor şi a preşedinţilor de consilii judeţene prin vot uninominal într-un singur tur.

Deputaţii au avut votul decizional asupra legii, care va merge la promulgare. Un amendament iniţiat de UDMR referitor la decuparea colegiilor uninominale prin lege organică a fost respins cu 191 de voturi, 49 de voturi fiind în favoarea amendamentului şi şase abţineri. Decuparea colegiilor electorale se va face, în urma respingerii amendamentului UDMR, prin hotărâre de guvern. Social-democratul Victor Ponta a susţinut, marţi, de la tribuna plenului Camerei Deputaţilor, amendamentul respins de Comisia de cod electoral pentru alegerea preşedinţilor de consilii judeţene prin vot uninominal subliniind că, dacă tot se produce "un cutremur" în sistemul electoral românesc prin adoptarea Legii votului uninominal, "atunci seismul să meargă până la capăt". "PSD doreşte ca preşedintele de consiliu judeţean să fie ales prin votul electoratului, nu prin cel al consilierilor. Până la calcule electorale, mai mult sau mai puţin meschine, toată lumea a fost de acord cu acest lucru. Între timp, însă, unele partide s-au răzgândit", a spus Ponta.

A fost aprobat şi amendamentul formulat de social-democratul Anghel Stanciu, conform căruia mandatele vor fi reatribuite candidaţilor care nu au întrunit 50% plus unu din voturile alegătorilor din colegiul respectiv, pe baza unei liste ordonate în ordine descrescătoare a raporturilor dintre voturile valabil exprimate obţinute în colegiile uninominale în care au candidat şi coeficientul electoral al circumscripţiei respective. Deputaţii au respins, însă, cu 37 de voturi "pentru", 179 "împotrivă" şi 11 abţineri amendamentul liderului grupului parlamentar al UDMR, Marton Arpad, pentru eliminarea pragului electoral, în sensul că minorităţile naţionale să beneficieze de atâtea mandate câte voturi au obţinut. Arpad a susţinut că, pentru minoritatea maghiară, pragul de 5% reprezintă, de fapt, 85% din voturile valabil exprimate, ceea ce pentru UDMR ridică o reală problemă.

În replică, deputatul PSD Anghel Stanciu a afirmat că Parlamentul nu poate accepta "prag zero" şi că, deja, Comisia electorală a facilitat intrarea minorităţilor în Legislativ prin crearea pragului alternativ. Stanciu l-a rugat pe Marton Arpad să nu transfere Parlamentului responsabilitatea unor certuri între reprezentanţii minorităţilor maghiare, iar prin votul dat de către deputaţi, reglementările au rămas cele decise de Comisia pentru elaborarea Codului electoral. Astfel, potrivit deciziilor comisiei, pragul electoral pentru intrarea partidelor în Parlament este de 5%, dar există şi un prag alternativ care constă în obţinerea numărului cel mai mare de voturi în şase colegii pentru Camera Deputaţilor şi în trei colegii pentru Senat. Comisia de Cod electoral a mai stabilit ca pragul electoral pentru alianţele politice să fie 5+3+1+1, maxim 10%, respectiv 8% pentru o alianţă formată din două partide, 9% pentru cele formate din trei partide politice şi 10% pentru alianţele formate din mai multe formaţiuni politice.

Pentru organizaţiile aparţinând minorităţilor naţionale care vin cu un singur candidat la nivel de ţară, pragul electoral va fi de 10% din numărul de voturi care ar trebui date pentru un mandat de deputat. Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 70.000 de locuitori, iar norma de reprezentare pentru alegerea Senatului, de un senator la 160.000 de locuitori. Parlamentul a ajuns să dezbată proiectul privind introducerea sistemului de vot uninominal la peste un an de la momentul în care preşedintele Traian Băsescu anunţa ca va declanşa un referendum pe această temă, dacă Legislativul nu va adopta legea. Chestiunea introducerii sistemului de vot uninominal a revenit în atenţia publică în 2007, odată cu declaraţia făcută de preşedintele Traian Băsescu, pe 14 februarie, în faţa Parlamentului, că va declanşa un referendum prin care va solicita românilor să opteze pentru introducerea votului uninominal. În octombrie 2007, Guvernul şi-a asumat răspunderea, în plenul Camerelor reunite ale Parlamentului, pentru proiectul de lege privind votul uninominal. Varianta de vot uninominal pentru care şi-a asumat răspunderea Executivul a fost cea convenită cu Asociaţia Pro Democraţia, numit vot uninominal mixt cu compensare. Conform acestei variante, jumătate dintre mandatele de parlamentar sunt câştigate de candidaţii care au obţinut cel mai mare număr de voturi. Restul se redistribuie în funcţie de scorul partidelor, la nivel naţional. Asumarea răspunderii pe proiectul de lege privind votul uninominal a fost aprobată de Biroul Politic Central al Partidului Naţional Liberal în 22 octombrie. Cu toate acestea, o zi mai târziu, Traian Băsescu a semnat decretul privind organizarea referendumului pentru introducerea votului uninominal. Conform variantei susţinute de Traian Băsescu, numită şi sistemul votului uninominal majoritar în două tururi, dacă niciun candidat dintr-un colegiu uninominal nu obţine peste jumătate din voturi, se organizează turul doi în care intră candidaţii clasaţi pe primele două locuri. În 28 noiembrie, Biroul Electoral Central a făcut publice rezultatele finale ale referendumului pentru votul uninominal. Prezenţa la vot în toată ţara a fost de 26,51%. Dintre alegători, 81,36 % au votat DA, 16,17% au votat NU, iar 2,46% dintre voturi au fost nule. Din centralizarea rezultatelor finale a reieşit că la referendum au participat 4.851.470 de alegători. Legea votului uninominal a intrat în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor, după ce, în 26 februarie, Comisia pentru elaborarea Codului electoral a adoptat un raport favorabil la propunerea legislativă privind introducerea votului uninominal într-un singur tur. Raportul a fost adoptat cu 12 voturi pentru şi unul împotrivă, aparţinând Partidului România Mare.