DEŞI AM VOTAT ÎMPOTRIVA COTELOR OBLIGATORII Autorităţile din România acceptă refugiaţi de la "Înalta Poartă"

Actualizare 11:10 Un bărbat către Cioloş: "De ce permiteţi să fie aduşi migranţi islamişti în România?"

Un bărbat prezent, vineri, în faţa Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, i-a strigat premierului Dacian Cioloş, în momentul în care acesta a ajuns acolo, "De ce permiteţi să fie aduşi migranţi islamişti în România?" şi "Să vă fie ruşine pentru ce faceţi românilor!".

Bărbatul, Călin Mărincuş, era în zona în care presa îl aştepta pe premier, lângă Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj. În momentul în care premierul s-a apropiat de intrare, bărbatul a strigat: "De ce permiteţi să fie aduşi migranţi islamişti în România?" şi "Să vă fie ruşine pentru ce faceţi românilor!", potrivit Mediafax.

Premierul nu a reacţionat şi a intrat în muzeu, însă la ieşire s-a oprit să discute cu bărbatul.

Dacian Cioloş a încercat să îi explice lui Călin Mărincuş că România face parte din UE, motiv pentru care trebuie să accepte cotele de refugiaţi. "Autorităţile române au luat o decizie împreună cu statele membre UE, de unde România primeşte bani şi unde românii pot să meargă la muncă. România are drepturi, dar şi obligaţii. Toate statele au decis să primească un anumit număr de migranţi", i-a spus premierul bărbatului, potrivit sursei citate.

Acesta însă a continuat să refuze argumentele premierului, spunând că nu există egalitate între românii care lucrează în străinătate şi migranţii primiţi de România.

"Nu are legătură cu realitatea ceea ce spuneţi", a afirmat Călin Mărincuş, moment în care premierul s-a întors şi a plecat.

(A.L.)

------------------

Venirea refugiaţilor în ţara noastră, într-un număr destul de redus în primă fază, a fost primită cu destulă tăcere de autorităţi, în condiţiile în care, în luna septembrie a anului trecut, România s-a aflat printre ţările din Europa Centrală şi de Est, alături de Cehia, Slovacia şi Ungaria, care au votat împotriva acestor cote obligatorii, iar Finlanda s-a abţinut. Chiar şi în aceaste condiţii, Uniunea Europeană a aprobat atunci planul de relocare a 120.000 de refugiaţi.

România este singurul stat dintre cele menţionate care nu a mai contestat din septembrie aceste cote, exprimându-şi doar nemulţumirea că decizia cotelor obligatorii s-a luat prin votul majorităţii calificate şi nu prin consens.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, în septembrie, că regretă decizia luată de Consiliul JAI prin care României i-au fost alocaţi în plus 2.400 de refugiaţi, dar a subliniat că problema refugiaţilor "poate fi gestionată uşor de România" şi că "poziţia noastră rămâne în continuare una de participare voluntară".

Tot atunci, guvernul condus de Victor Ponta, prin vocea vicepremierului Gabriel Oprea, a anunţat că şi-a manifestat disponibilitatea şi a decis preluarea prin relocare a unui număr de 1705 refugiaţi din Italia şi Grecia şi 80 refugiaţi din afara Uniunii Europene (în total 1785 refugiaţi).

Dar Ponta şi întregul lui Cabinet au plecat, fiind înlocuiţi cu tehnocraţii pro-europeni conduşi de Dacian Cioloş.

Aşa că, peste subiectul refugiaţilor, s-a aşternut tăcerea, autorităţile aprobând, fără prea multă opoziţie, ca România să primească, în total, 6.205 refugiaţi în următorii doi ani. "Dacă-i ordin, cu plăcere!", par să spună autorităţile noastre pro-europene.

Între timp, Slovacia şi Cehia au contestat la Curtea Europeană de Justiţie cotele de refugiaţi impuse de Uniunea Europeană, iar premierul ungar Viktor Orban a anunţat că maghiarii vor fi întrebaţi în cadrul unui referendum dacă îşi doresc refugiaţi în ţara lor.

Viktor Orban a spus: "Pe baza drepturilor stipulate în articolul 8, aliniatul 1 din Constituţia Ungariei, guvernul iniţiază un referendum naţional cu următoarea întrebare: «Sunteţi de acord ca Uniunea Europeană să impună, chiar şi fără acordul Parlamentului, ca Ungaria să accepte primirea obligatorie a unor persoane de altă cetăţenie?» Noi, ungurii - şi sunt convins că şi guvernul este de aceeaşi părere - credem că introducerea cotelor obligatorii pentru refugiaţi, fără sprijinul populaţiei, reprezintă un abuz de putere".

• Teodor Meleşcanu, ALDE: "Fenomenul migraţionist ar putea atinge cote mai mari decât în 2015"

Teodor Meleşcanu a prezentat, pentru ziarul BURSA, punctul de vedere al Alianţei Liberalilor şi Democraţilor (ALDE) asupra sosirii refugiaţilor în ţara noastră. Domnia sa a afirmat că, în contextul conflictelor din Orient, mai ales în Siria, fenomenul migraţionist ar putea continua, şi anul acesta, la cote chiar mai mari decât în 2015. "La nivelul UE, s-a încercat găsirea unor soluţii, care în esenţă se referă la primirea de cote obligatorii pentru toate statele europene. Această abordare a condus la situaţia în care mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est, inclusiv România, s-au opus deciziei de a impune cote obligatorii", a precizat Teodor Meleşcanu.

Acesta a mai afirmat că România ar trebui să confirme foarte clar poziţia de respingere a cotelor obligatorii şi să afirme, totodată, că este solidară cu celelalte state europene.

Din punctul de vedere al Alianţei Liberalilor şi Democraţilor, toţi candidaţii care doresc să intre în ţară trebuie să dispună de un dosar, alcătuit de autorităţile din ţările de refugiu, în primul rând din Grecia şi Italia. Autorităţile care sunt primele confruntate cu refugiaţii trebuie să furnizeze date personale, informaţii asupra studiilor şi specializării, despre familiile solicitanţilor de azil etc., a mai precizat domnul Meleşcanu.

Acesta a subliniat importanţa adoptării, la nivelul executivului, a unor măsuri concrete, în legătură cu documentele de identitate ale imigranţilor, asigurarea medicală, şcolarizarea, condiţiile de acces pe piaţa muncii, respectarea drepturilor la alte servicii sociale şi accesul la serviciul religios. "Trebuie adoptate măsuri şi de ordin practic, nu numai poziţii de ordin politic", a încheiat oficialul ALDE.

• Ionuţ Stroe, PNL: "Nu putem lipsi din soluţia unificată europeană"

Purtătorul de cuvânt al Partidului Naţional Liberal (PNL), Ionuţ Stroe, a afirmat că gestionarea fluxului de refugiaţi are două componente: "Prima este, evident, legată de primirea şi responsabilitatea găzduirii acestora pe teritoriul României, iar cea de-a doua este o responsabilitate din punctul de vedere al comunicării publice". Oficialul a mai spus că trebuie să fim conştienţi de faptul că "ţara noastră este parte a unei soluţii europene unificate, soluţie legată de răspunsul şi de rezolvarea acestei crize a migranţilor".

În contextul în care criza "a pus la îndoială şi în dificultate solidaritatea Uniunii Europene", în opinia lui Ionuţ Stroe, România ar putea profita de ocazie să-şi reafirme principiile la care a aderat.

Purtătorul de cuvânt a mai spus că România trebuie să dea dovadă de responsabilitate în gestionarea situaţiei , dar şi de cumpătare în explicarea acesteia.

"PNL aşteaptă rapoarte periodice din partea autorităţilor, în legătură cu situaţia fiecăruia dintre imigranţi, dar, mai ales, modul de acomodare şi de integrare a celor care intră pe teritoriul României", a mai afirmat Ionuţ Stroe.

Reprezentantul liberal a precizat că partidul său ar fi preferat soluţia cotelor voluntare, însă, "nu putem lipsi din soluţia unificată europeană".

• Vlaston: "Mişcarea Populară este împotriva cotelor obligatorii de refugiaţi"

Mişcarea Populară este împotriva cotelor obligatorii de refugiaţi, ne-a declarat, ieri, profesorul Ştefan Vlaston, vicepreşedintele Mişcării Populare şi responsabil al partidului cu partea de comunicare. Domnia sa a adăugat: "România nu poate asimila un număr mare de migranţi pentru că nu poate să-i integreze şi pentru că nu are resursele financiare şi economice ale Germaniei. Migranţii sunt foarte greu de integrat dacă numărul acestora este foarte mare".

De altfel, în luna septembrie a anului trecut, actualul preşedinte al Mişcării Populare, Traian Băsescu, a declarat că România nu poate fi obligată să primească imigranţi, iar ideea că aceştia vor fi cazaţi doar doi ani pe teritoriul României este o minciună, deoarece ei nu vor mai pleca şi îşi vor aduce şi "numeroasele familii". Fostul şef al statului a lansat atunci critici foarte dure la adresa UE: "Răspunsul meu categoric este nu. Şi România ar trebui să refuze să primească migranţi pe teritoriul ei. Nu este jocul nostru, nu este problema noastră, nu noi suntem magnetul pentru aceşti oameni, pe de o parte. Pe de altă parte, dacă cineva crede că a primi un număr de câteva mii de cetăţeni care vin din Siria, din Libia, din nordul Africii, vă pot spune că nu este o simplă chestiune de cazare. În momentul în care i-ai acceptat pe teritoriul tău trebuie să le asiguri educaţie, învăţarea limbii române, sănătate, păstrarea culturii şi a obiceiurilor. (...) Iar chestiunea că vor fi cazaţi în România doar 2 ani trebuie să o uitaţi. Eu ştiu ce frumos e să mintă UE. Vor atrage familiile lor numeroase din ţările în care se află". Fostul şef al statului a mai susţinut că România ar fi avertizat statele UE în legătură cu consecinţele "distrugerii dictaturii din Libia" şi încercării de a exporta democraţia în ţările din Africa de Nord: "Vreau să ştiţi că România a avertizat când Europa s-a grăbit, sau unele ţări din UE s-au grăbit să dea lovituri aeriene în Libia. România a spus în forurile cele mai înalte: nu distrugeţi dictatura din Libia pentru că reversul va fi un haos, pentru că vom face un nou Irak acolo. Cei care şi-au asumat responsabilitatea de a transfera democraţie europeană în ţări ca Libia, Egipt, aceia trebuie să îşi asume acum efectele. Lecţia pe care o primeşte astăzi Europa este lecţia propriei ei nesăbuinţe".

• Partidul România Unită vrea respingerea imigranţilor care vin din Orient în România

Deputatul Bogdan Diaconu, preşedintele Partidului România Unită, a făcut ieri o interpelare premierului Dacian Cioloş, prin care îi cere respingerea imigranţilor care vin din Orient în România.

În domument se precizează: "În România au început să vină imigranţii repartizaţi prin cote obligatorii în ciuda opoziţiei publice din România faţă de acest proces impus de la Bruxelles şi al cărui avocat oficial la nivelul UE este Cancelarul Germaniei Angela Merkel. În condiţiile în care populaţia României s-a exprimat în diverse feluri împotriva primirii de imigranţi din Orient, vă întreb, domnule prim-ministru, de ce Guvernul condus de dumeavoastră continuă acest proces?"

La iniţiativa Partidului România Unită Organizaţia Bumbeşti Jiu (judeţul Gorj), s-au adunat 1907 semnături de la locuitorii oraşului, prin care aceştia cer retragerea Centrului Bumbeşti Jiu de pe lista Centrelor Regionale de Cazare şi Proceduri pentru solicitanţii de Azil destinate imigranţilor şi nesusţinerea introducerii acestui centru pe lista Centrelor de Permanenţă destinate imigranţilor veniţi în România.

Interpelarea mai arată: "Situaţii similare de protest există în toate localităţile menite a adăposti imigranţi în centre de cazare, chiar dacă nu toate comunităţile au adunat semnături în acest sens. Pe data de 3 martie, la Galaţi, mai mulţi membri ai Partidului România Unită au protestat în centrul oraşului împotriva venirii imigranţilor în Galaţi. Locuitorii din Ardud, Satu Mare, au protestat şi ei împotriva cazării imigranţilor pe raza localităţii. Iar protestele de acest fel se vor înmulţi şi vor creşte în intensitate. În acest condiţii, aveţi obligaţia să oferiţi un răspuns public românilor cu privire la încăpăţânarea Guvernului de a continua procedurile de primire a imigranţilor în ciuda dorinţei manifeste a românilor ca acest lucru să nu se întâmple!"

Bogdan Diaconu susţine că situaţia venirii imigranţilor din Orient în România este mult mai gravă decât lasă autorităţile să se vadă, iar protestele cetăţenilor în această privinţă nu se vor lăsa aşteptate: "În condiţiile în care alocaţiile pentru copii în România sunt de 84 de lei, suma de peste 100 de euro pe lună pentru întreţinerea unui imigrant reprezintă un afront la adresa familiilor din România care fac cu greu faţă costurilor de creştere a copiilor, precum şi un total dispreţ la adresa pensionarilor care se zbat să supravieţuiască cu pensii de mizerie".