DEŞI SALUTĂ MĂSURA Mediul de afaceri este sceptic faţă de eficienţa noii scheme de garantare a creditelor pentru IMM

Reprezentanţii mediului de afaceri salută noul program de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) aprobat de Guvern, săptămâna trecută, dar, în acelaşi timp, manifestă scepticism cu privire la cât de eficientă se va dovedi măsura, considerând că doar un număr redus de firme va putea îndeplini condiţiile de eligibilitate.

Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), consideră că modul în care programul este structurat face ca acesta să fie foarte prietenos cu sistemul bancar şi prea puţin prietenos cu companiile. "Din nefericire, băncile au trecut la o manieră de a acoda credite care pune în dificultate IMM-urile. Marile bănci cu capital străin din România preferă să îşi plaseze banii în titluri de stat şi în împrumuturi către companii care deţin garanţii de stat, ceea ce este criticabil", ne-a declarat Mihai Ionescu.

Injecţia de două miliarde lei, pe care Guvernul o oferă firmelor mici şi mijlocii, prin acest program, reprezintă un sprijin suplimentar pentru economia ţării noastre, alături de schemele de garantare desfăşurate prin EximBank şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), a adăugat reprezentantul ANEIR.

"Din păcate, modul în care programul este conceput îl face să fie foarte prietenos cu sistemul bancar şi prea puţin prietenos cu IMM-urile", susţine domnia sa, care continuă: "Condiţiile în ceea ce priveşte colateralul sunt mai dure, garanţia ajungând, în cazul acestui program, la doar 50% din valoarea creditului, în loc de 80%, cum este cazul garanţiilor oferite prin EximBank şi FNGCIMM. Firmele trebuie să accepte să li se pună ipotecă pe conturi până la nivelul garanţiilor necesare. De asemenea, constituirea fondului risc reprezintă un cost suplimentar pe care IMM-urile vor trebui să îl suporte".

La rândul său, Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afacerilor din România (AOAR), este de părere că regulile ataşate acestor credite sunt destul de dure, ceea ce ar putea face ca multe firme să nu poată să acceseze creditele. "La noi în ţară există puţine companii de dimensiune medie, majoritatea IMM-urilor fiind, de fapt, firme mici. Puţine dintre acestea pot să ofere garanţii de minimum 50% din valoarea creditelor pe care doresc să le contracteze", ne-a declarat domnia sa.

Cristian Pârvan consideră că ajutorul oferit mediului de afaceri prin acest program este necesar pentru stimularea economiei, însă rămâne de văzut cum va fi transpus în practică. Secretarul general al AOAR recomandă realizarea unei analize post-factum, care să evidenţieze efectele concrete ale măsurii.

Guvernul a aprobat, pe 9 octombrie, un program de garantare a împrumuturilor pentru IMM-uri, în limita unui plafon de două miliarde lei. Prin acesta, statul va putea să garanteze până la 50% din valoarea unor linii de credit destinate exclusiv finanţării capitalului de lucru al IMM-urilor, valoarea maximă a unui împrumut garantat fiind de5 milioane lei pentru fiecare companie. Companiile solicitante trebuie să ofere garanţii care să acopere minimum jumătate din valoarea creditelor.

Sursa de plată a garanţiilor acordate de către FNGCIMM pentru creditele obţinute de IMM-urile eligibile este Fondul de risc pentru întreprinderi mici şi mijlocii. "Pentru acoperirea riscurilor rezultate din acordarea garanţiilor în cadrul programului, precum şi pentru finanţarea anuală a capitalului se constituie Fondul de risc pentru întreprinderi mici şi mijlocii. De la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, sumele existente în Fondul de risc pentru Programul Mihail Kogălniceanu pentru întreprinderi mici şi mijlocii se transferă în Fondul de risc constituit conform prezentei ordonanţe de urgenţă, care funcţionează ca fond de risc unic pentru ambele programe", se menţionează în textul ordonanţei.

Sursele Fondului de risc sunt comisionul de risc încasat de la beneficiarii celor două programe de garantare, sumele recuperate de ANAF în contul valorii de executare a garanţiilor plătite de către Ministerul Finanţelor Publice, obligaţiile fiscale accesorii la nivelul celor prevăzute pentru neplata în termen a obligaţiilor fiscale, aplicate creanţelor rezultate din plata garanţiilor în cadrul programelor, calculate şi recuperate de ANAF şi dobânzile bonificate la disponibilul fondului de risc în cadrul programelor. Dacă disponibilul fondului de risc nu acoperă valoarea de executare a garanţiilor, acesta se alimentează de la bugetul de stat prin alocaţiile bugetare anuale pe perioada 2013-2018 prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice (MFP).