DEŞI SE PLÂNG CĂ VISTIERIA ŢĂRII E GOALĂ, Orban şi Cîţu au găsit soluţii pentru majorarea salariului minim

Majorarea salariului minim pe economie se pare că a reprezentat principala temă a competiţei între fostul guvern Dăncilă şi actualul guvern Orban, în perioada campaniei pentru alegerile prezidenţiale.

Dacă, înainte de a primi votul de învestitură din partea Parlamentului, Ludovic Orban critica demersurile guvernului Dăncilă privind majorarea cu 100 lei net a salariului minim începând cu 1 ianuarie 2020, se pare că, în decurs de numai trei săptămâni de la preluarea guvernării, noul premier a găsit resursele financiare necesare pentru o majorare cu 7,2%, adică o creştere de 83 lei net, ceea ce înseamnă 150 de lei brut.

Anunţul a fost făcut ieri, pe pagina oficială de Facebook a Guvernului, după ce reprezentanţii Executivului au discutat cu patronatele şi o parte dintre sindicate.

Noua valoare netă a salariului minim este cu numai 17 lei mai mică decât aceea promisă de guvernul Dăncilă, în urmă cu o lună.

De asemenea, Guvernul Orban susţine că majorarea salarială va fi făcută în funcţie de indicele preţurilor de consum şi de cel al productivităţii, iar calculul acesteia va fi prezentat publicului în următoarele zile.

Amintim că premierul Ludovic Orban a afirmat recent că este posibil ca, în viitor, să existe o diferenţiere a salariului minim pe fiecare ramură economică. Orban a arătat: "Conceptul de salariu minim este fundamentat, astfel încât nu poţi să ai mai multe forme de salariu minim. În ceea ce priveşte salariul minim pe ramură, sigur că, probabil, creşterea salariului minim, în perspectivă, nu acum, va trebui gândită pe ramură şi mai ales - ştiţi cum e - creşterea indicelui de productivitate este diferită de la ramură la ramură şi, într-un fel, creşterea aces-tui parametru trebuie să se regăsească în creşterea salariului minim. Ca atare, în perspectivă, nu acum, pentru anul 2020, ne vom gândi la o reglementare care, de altfel, ne este solicitată de la nivelul Comisiei Europene, din 2015".

Conform specialiştilor din domeniu, în acest moment, la nivel naţional, aproximativ 1.300.000 de salariaţi mai sunt angajaţi cu salariul minim pe economie.

Este curios modul în care noul Guvern a găsit resursele financiare necesare pentru viitoarea majorare salarială şi care va fi impactul aplicării ei asupra bugetului de stat, ţinând cont că de creşterea veniturilor vor beneficia şi zeci de mii de angajaţi din sistemul public. Pare că Ludovic Orban şi Florin Cîţu ar fi găsit noi resurse financiare, în condiţiile în care în urmă cu o săptămână actualul ministru al finanţelor publice declara că vistieria ţării este goală, că se înregistrează un minus de 21 miliarde lei la veniturile bugetare, din care 11 miliarde lei reprezintă taxele şi impozitele care nu au fost colectate de angajaţii Agenţiei Naţionale de Administrate Fiscală.

Cu toate acestea, amintim că acelaşi ministru al finanţelor, Florin Cîţu a declarat, în aceeaşi zi, că anul viitor vor fi majorate salariile cadrelor didactice conform legislaţiei în vigoare şi că majorarea punctului de pensie prevăzută pentru 1 septembrie 2020 va fi respectată.

Noua creştere a salariului minim propusă de guvernul Orban va fi făcută în contextul în care Florin Cîţu susţine că deficitul bugetar pentru anul în curs va depăşi 4%, iar instituţiile financiare, printre care şi Banca Naţională a României, au anunţat că majorările de pensii şi salarii planificate pentru anul viitor vor adânci acest deficit bugetar, dacă vistieria statului nu va fi alimentată cu venituri suficiente. Analiştii financiari şi reprezentanţii sistemului bancar au susţinut în dese rânduri că este nevoie de o mai bună colectare din partea ANAF, dar şi de implementarea unor taxe noi care să aducă venituri suplimentare bugetului de stat. Ei au apreciat că, doar dintr-o colectare mai bună de către ANAF a taxelor şi impozitelor datorate către bugetul de stat, nu se va putea reduce deficitul bugetar şi nu vor putea fi puse în practică toate majorările decât cu o singură condiţie: o alocare redusă a fondurilor bugetare în domeniul investiţiilor.

Din recentele declaraţii ale ministrului de Finanţe Florin Cîţu şi ale premierului Ludovic Orban, se pare că tocmai diminuarea alocărilor bugetare pentru investiţii reprezintă soluţia găsită de noul guvern de la Palatul Victoria pentru a avea veniturile necesare majorării pensiilor şi salariilor.

În urmă cu câteva zile, ministrul Finanţelor publice declara: "Bugetul pentru 2020 va ţine cont de legislaţia în vigoare legată de pensii (care prevede creşterea pensiilor cu 40% din septembrie 2020), fără o creştere de taxe şi impozite. În privinţa majorării veniturilor cadrelor didactice, vom respecta legislaţia în vigoare. De asemenea, în domeniul investiţiilor studiem posibilitatea de a lucra pe proiecte importante pentru care să adoptăm un buget multianual".

Investiţii doar în proiecte importante şi colectare mai bună din partea ANAF - colectare care, în opinia specialiştilor din domeniul financiar şi a guvernatorului BNR, nu poate creşte cu mai mult de 3% - par să fie soluţiile actualei guvernări liberale. Care nu va creşte salariul minim cu 100 lei, ci doar cu ... 83 de lei.

În aceste condiţii, se pare că asigurările oferite de Ludovic Orban, Florin Cîţu şi Ion Ştefan - ministrul Dezvoltării şi Administraţiei Publice -, privitoare la continuarea Programului Naţional de Dezvoltare Locală nu vor avea acoperire în realitate, deoarece investiţiile mici şi medii nu vor mai fi finanţate de la bugetul de stat anul viitor, ci doar proiectele importante.