Schimbările climatice aduc după ele şi un alai cu dezastrele naturale. Furtunile violente sunt tot mai prezente, existând zone ale globului care sunt tot mai afectate de acestea. Fenomenul El Nino şi schimbările climatice cauzate de activităţile antropice au provocat un număr record de dezastre de mediu în America Latină în 2023, a anunţat Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM), o agenţie din cadrul ONU. Anul trecut a fost cel mai călduros înregistrat vreodată de meteorologi în această regiune a lumii, potrivit noului raport, care semnalează că creşterea nivelului mării şi retragerea gheţarilor au continuat, în timp ce "o schimbare majoră" în repartiţia precipitaţiilor de pe subcontinent a cauzat secete, incendii de vegetaţie, inundaţii şi alunecări de teren. "Din păcate, 2023 a fost un an al catastrofelor climatice record în America Latină şi zona Mării Caraibilor", a declarat Celeste Saulo, secretar general al OMM, citată într-un comunicat. În 2023, au fost semnalate 67 de episoade de catastrofe meteorologice, hidrologice şi climatice în această regiune. Dintre ele, 77% au fost asociate cu furtuni şi inundaţii, precizează raportul OMM, care se bazează pe datele furnizate de Centrul de cercetare în domeniul epidemiologiei catastrofelor (CRED). Printre catastrofele climatice din 2023, OMM a menţionat în special uraganul Otis, care a devastat staţiunea mexicană Acapulco în octombrie, făcând cel puţin 45 de morţi şi provocând pagube materiale uriaşe. OMM a atribuit intensificarea acestor evenimente extreme combinaţiei dintre El Nino şi consecinţele schimbărilor climatice induse de activităţile antropice. Aceeaşi agenţie a descris El Nino ca pe un fenomen meteorologic natural asociat cu încălzirea temperaturii de la suprafaţa apei din Pacificul tropical, care se produce în general cu o ritmicitate cuprinsă între doi şi şapte ani şi care durează între nouă şi 12 luni.
Organizaţia a menţionat, de asemenea, seceta intensă care a afectat regiunea, făcând ca Rio Negro, unul dintre afluenţii fluviului Amazon, să înregistreze cel mai scăzut nivel al său în peste 120 de ani de măsurători hidrologice şi ca traficul maritim prin Canalul Panama să fie grav afectat începând din luna august. În plus, seceta din bazinul La Plata a afectat nordul Argentinei şi sudul Braziliei şi a lovit grav Uruguay, care a cunoscut cea mai secetoasă vară a sa din ultimii 42 de ani şi o penurie acută de apă. La toate aceste fenomene, OMM a adăugat ploile torenţiale care au cauzat zeci de morţi în urma alunecărilor de teren şi a inundaţiilor, atât în sud-estul Braziliei, în februarie, cât şi în Jamaica, Haiti şi Republica Dominicană, în noiembrie.
Săptămâna trecută, sudul Braziliei a fost din nou afectat de ploi diluviene, care au făcut 100 de morţi, potrivit celui mai recent bilanţ. În 2023, temperatura medie a fost cea mai mare înregistrată vreodată de meteorologi în America Latină în zona Mării Caraibilor: ea a depăşit cu 0,83 grade Celsius media din perioada 1991-2020 şi cu 1,39 grade Celsius media din perioada de referinţă 1961-1990, a precizat OMM. În Mexic, ţara din această regiune care cunoaşte cea mai rapidă încălzire, vara boreală a fost excepţional de caldă, cu o valoare maximă de 51,4 grade Celsius înregistrată în august. Centrul Americii de Sud s-a confruntat la rândul său cu o căldură toridă din august până în decembrie. În anumite regiuni din Brazilia, termometrele au indicat 41 de grade Celsius în august, în plină iarnă din emisfera sudică. Argentina, Brazilia, Bolivia, Paraguay şi Peru au înregistrat cele mai ridicate temperaturi pentru o lună septembrie, iar importante incendii de vegetaţie s-au declanşat în mai multe zone. OMM a avertizat şi în legătură cu accelerarea creşterii nivelului mării. Potrivit noului său raport, în Chile, gheţarul Echaurren Norte, considerat de referinţă pentru Serviciul mondial de supraveghere a gheţarilor (WGMS), s-a retras cu aproximativ 31 de metri între 1975 şi 2023. Totodată, OMM a considerat "insuficiente" serviciile meteorologice şi climatologice furnizate în America Latină şi în regiunea Mării Caraibilor. Organizaţia a subliniat totuşi "progresele înregistrate pentru a creşte rezilienţa sectorului sănătăţii în faţa schimbărilor climatice", notând că în 12 dintre cele 35 de ţări din regiune, OMM a realizat "progrese semnificative" în furnizarea de servicii meteorologice şi climatologice.
Ninsoare la Moscova
Pe de altă parte, o ninsoare neobişnuită pentru această perioadă a anului a avut loc miercuri la Moscova, care s-a acoperit cu o pătură albă, în ajunul Zilei victoriei asupra Germaniei naziste, cea mai importantă sărbătoare a Rusiei. Lapoviţă fusese semnalată încă de marţi în capitala rusă. Dacă stratul subţire de zăpadă depus la primele ore ale dimineţii s-a topit după ce soarele şi-a făcut apariţia pentru scurt timp după orele prânzului, străzile s-au acoperit din nou cu o pătură albă după-amiază la Moscova, unde s-a înregistrat un viscol puternic. Temperaturile au scăzut până la minus 1-2 grade în timpul nopţii şi la primele ore ale dimineţii, o vreme neobişnuită pentru începutul lunii mai în centrul părţii europene a Rusiei. Serviciile meteorologice au precizat că la Moscova se înregistrează în prezent cele mai scăzute temperaturi de la sfârşitul secolului trecut (1999), prognozând că frigul se va atenua abia în weekend, iar temperaturile nu vor depăşi în medie 10 grade zilnic până la jumătatea lunii mai.