Acţionarii sunt singurii care pot decide forma de administrare a unei societăţi, iar legiuitorul nu ar trebui să intervină, întrucât ar institui o limitare care nu este prevăzută în actul normativ al Uniunii Europene, a comentat Cristian Duţescu, avocat coordonator în cadrul "Duţescu şi Asociaţii".
În contextul în care pe piaţa noastră de capital se vorbeşte despre o lege specială pentru SIF-uri şi Fondul Proprietatea (FP), avocatul a declarat că singurul articol pe care aceasta trebuie să îl conţină este eliminarea pragului de deţinere.
Domnul Duţescu a explicat: "Statul (Parlamentul) ar trebui să intervină numai în sensul eliminării unor bariere existente în legislaţia actuală, cum ar fi pragul la SIF-uri. Acţionarii acestor societăţi sunt singurii care ar trebui să decidă în adunările generale în privinţa duratei de existenţă a acesteia, a modalităţii de gestionare a activelor, a vânzărilor de active, a distribuirii de dividende sau de alte sume de bani, a listării pe alte pieţe, a lichidării. Ar fi benefic pentru piaţa de capital din România ca toate cele şase entităţi (n.r. cinci SIF-uri şi FP) să aibă un rol investiţional activ, să subscrie la IPO-uri, la majorări de capital social, atunci când premisele companiilor respective sunt pozitive. Fiecare dintre cele şase entităţi trebuie să fie libere să-şi manifeste individualitatea, personalitatea, în baza voinţei juridice exprimate de către acţionarii lor în cadrul adunărilor generale".
Cristian Duţescu a amintit că, în 2009, Curtea Constituţională a constatat că societăţile de investiţii financiare (SIF) nu pot fi considerate simple societăţi comerciale pe acţiuni, întrucât au fost constituite prin voinţa legiuitorului din transformarea Fondurilor Proprietăţii Private, acţionarii nefiind animaţi de "affectio societatis" (n.r. implicarea activă în societate), au un obiect de activitate strict prevăzut de lege, sunt organisme de plasament colectiv care emit acţiuni nominative şi le distribuie cetăţenilor care au optat pentru schimbul titlurilor de privatizare la Fondurile Proprietăţii Private, iar majorarea capitalului lor social se poate realiza numai prin oferta publică de acţiuni.
Pe de altă parte, după cum a mai spus avocatul, Curtea a constatat că dreptul de proprietate nu este absolut, deoarece, potrivit dispoziţiilor art.44 alin.(1) teza a doua din Constituţie, atât conţinutul, cât şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege. "Legiuitorul este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, putând institui anumite limite pentru apărarea intereselor sociale şi economice generale sau pentru apărarea drepturilor altor persoane", a continuat domnia sa.
Dar acţiunile SIF-urilor şi cele ale Fondului Proprietatea sunt deţinute în proporţie de 100% de subiecte private de drept, statul român sau o autoritate publică a statului român neavând în patrimoniu nicio acţiune a vreuneia dintre societăţile amintite, susţine Cristian Duţescu.
Domnia sa a atras atenţia că, în ciuda acestui fapt, viziunea Curţii Constituţionale trebuie respectată până la schimbarea jurisprudenţei, astfel încât o lege care să reglementeze SIF-urile şi Fondul Proprietatea este interpretată în prezent ca fiind constituţională.
1. poate intr-o tara normala...
(mesaj trimis de actionar sif în data de 12.06.2015, 10:32)
actioanrul decide forma de admisnitrare, in tarile bananiere unde ne incadram si noi din punct de vedere al pietei de capital NU decide actionarul ci sistemul : grupurile infractioanle sub atenta supraveghere a lui ursache. actionarii nu au nici o putere fiind ingraditi de statul mafiot prin legile si institutiile sale.