Diferenţele dintre generaţii dictează politicile de resurse umane în industria serviciilor pentru afaceri

ABSL (Asociaţia Business Service Leaders) estimează că numărul angajaţilor din industria serviciilor pentru afaceri va creşte moderat, sub 10%, până la finalul acestui an, pentru anul viitor fiind preconizată o creştere similară, conform unui comunicat transmis redacţiei.

Potrivit comunicatului, pe fondul incertitudinii macro-economice, dar şi odată cu extinderea automatizărilor către un număr tot mai mare de procese, mobilitatea angajaţilor între diferite companii este în scădere în industria serviciilor pentru afaceri, comparativ cu anii dinaintea pandemiei.

Cele mai mari provocări pentru această industrie sunt legate de resursa umană, de găsirea angajaţilor potriviţi şi cu experienţă, dar şi de adaptarea programelor de resurse umane pentru fiecare generaţie în parte, pentru a crea astfel omogenitate şi pentru a valorifica potenţialul fiecărei generaţii.

"Angajaţii industriei serviciilor pentru afaceri au motivaţii comune legate de stabilitate, echilibrul dintre viaţa personală şi cea profesională, flexibilitate şi creştere profesională. Generaţiile peste 40 de ani sunt mai motivate de stabilitate, de recunoaşterea formală prin avansare profesională, creşterea salarială şi bonusuri, în timp ce Generaţia Millenials apreciază îndeosebi implicarea în cauze sociale şi flexibilitatea în muncă. Angajaţii sub 25 de ani sunt motivaţi de munca într-un mediu inovativ, de posibilitatea de învăţare şi dezvoltare rapidä", spune Adrian Baron, Vice Preşedinte ABSL.

Oferirea de beneficii flexibile în industrie este o altă consecinţă a preferinţelor diferite pe care le au angajaţii. Astfel, cei peste 40 de ani pun accent mai mare pe asigurările de sănătate pentru ei şi familiile lor, în timp ce pentru ceilalţi munca hibridă, programul de lucru flexibil, programele de well-being (sport, psiholog, coaching) şi beneficiile oferite părinţilor sunt mai importante.

"Aşteptările în ceea ce priveşte învăţarea sunt diferite. Observam că generaţiile născute până în 1980 preferă interacţiunea fizică, o bună planificare a muncii şi a programelor alese. Generaţiile născute după 1980 au un plan aspiraţional de carieră, au nevoie să înveţe interacţionând cu ceilalţi şi par mai puţin flexibili. Cei mai tineri născuţi după 2000 acţionează din curiozitate, bazat pe oportunităţile cu care se întâlnesc, sunt mai centraţi pe self learning atât timp cât reprezintă un interes pentru ei", explică  Cătălina Magui, Director HR, Societe Generale Global Solution Centre, companie membră ABSL.

Şi în ceea ce priveşte vacanţele, angajaţii au un comportament diferit, în timp ce Millenials preferă escapadele scurte şi frecvente, cei peste 40 de ani preferă vacanţele mai lungi şi planificate din timp, iar angajaţii sub 25 de ani preferă să lucreze remote mai multe zile, din locul în care îşi fac vacanţa, înainte sau după concediu.

"Aşteptările specifice fiecărei generaţii sunt importante mai ales în construirea politicilor de fidelizare a angajaţilor. "Milenialii" au tendinţa de a schimba locul de muncă frecvent, căutând mijloace rapide de promovare şi acumulare de experienţă. Aceasta generaţie apreciază atât munca de la distanţă cât şi flexibilitatea programului de lucru, bazându-se mult pe tehnologia folosită în special pentru eficientizarea proceselor. Angajaţii de peste 40 de ani pun un accent deosebit pe echilibrul dintre viaţa profesională şi viaţa privată, iar cei care ocupă funcţii de conducere se disting în general printr-o abordare pragmatică bazată pe analiza de date. Angajaţii sub 25 de ani preferă munca la distanţă, din locuri diferite, flexibilitate totală în programul de lucru şi îşi doresc să înveţe, pe cât posibil, prin metode digitale", spune Bogdan Ciurea, Head of P&C UniCredit SPA Milano Sucursala Bucureşti, companie membră ABSL, se menţionează în comunicat.

Un alt aspect important este legat de implicarea angajaţilor seniori în formarea angajaţilor din generaţia Z. Formarea celor mai tineri nu doar că îmbunătăţeşte colaborarea, dar ajută la păstrarea know-how-ului în organizaţie.

Acest aspect este esenţial în România, unde retenţia angajaţilor pe termen lung a fost mereu o provocare, iar încrederea tinerelor generaţii în posibilităţile de dezvoltare de aici scade constant.

Patru generaţii lucrează ĩn prezent în business services, Generaţia Y (25-40 de ani) fiind cea mai numeroasă cu 67%, urmată de Generaţia X (40-55 de ani) cu 17%, Generaţia Z (< 25 de ani) cu 14% şi Baby Boomers ( >55 ani) reprezentând 2% dintre angajaţi. Conform datelor ABSL, industria serviciilor pentru afaceri are aproximativ 200.000 de angajaţi, fiind în topul industriilor din România din punct de vedere al contribuţiei la PIB.