Sebastian Burduja
Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării

•“Pandemia a creat oportunitatea accelerării transformării digitale a României”

VIDEO

Orice criză înseamnă o oportunitate, iar pandemia a determinat oportunitatea accelerării transformării digitale a României şi am văzut că instituţiile statului au fost, practic, forţate să se deschidă către cetăţeni, să adopte proceduri de lucru în mediul online, să digitalizeze anumite servicii publice, declară Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.
Domnia sa subliniază: "Am văzut că mai mulţi români au aplelat la ghiseul.ro, am văzut că Spaţiul Privat Virtual a permis pentru prima dată o identificare şi o autentificare de la distanţă, inclusiv prin video call-uri, deci lucruri în premieră pentru statul român. Este important să nu pierdem acest imbold pe care pandemia, vrând-nevrând, ni l-a dat şi cred că avem şi instrumentele necesare să continuăm lucurile foarte bine".
Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării aminteşte că în prezent sunt proiecte importante în implementare finanţate din Programul Operaţional Competitivitate (POC), care trebuie terminate până la finalul anului viitor.

Marius Humelnicu
Preşedintele Comisiei pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei din Senat

•“Toate instituţiile publice trebuie să aibă datele în cloud-ul guvernamental”

VIDEO

Deşi perioada pandemiei ne-a obligat să ne digitalizăm mai mult şi la finalul primei sesiuni din acest an Parlamentul a adoptat legea interoperabilităţii sistemelor de date, este nevoie ca toţi actorii publici să înţeleagă că implementarea dispoziţiilor legii este necesară pentru dezvoltarea societăţii şi nu numai, susţine Marius Humelnicu, preşedintele Comisiei pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei din Senat.
"Vorbim despre legea interoperabilităţii, despre faptul că trebuie ca toate instituţiile publice să aibă datele într-un cloud guvernamental. Că vrem, că nu vrem, datele respective nu aparţin unei persoane sau unei instituţii. Într-adevăr unii sunt reticenţi pentru că este vorba despre securitatea acestor informaţii, dar trebuie menţionat că, potrivit legii, vom avea acces doar până la un anumit nivel", a precizat senatorul Marius Humelnicu.
Domnia sa a arătat că legea interoperabilităţii este un proiect transpartinic, votat în Parlament de reprezentanţii tuturor partidelor politice, care au înţeles faptul că acest act normativ este necesar şi că bazele de date pe care le au fiecare instituţie publică, fiecare consiliu judeţean sau local trebuie să fie interconectate pentru ca orice cetăţean care are nevoie de un document să aibă acces la ele printr-o simplă logare.

Vlad Stoica
Preşedintele ANCOM

•“Ne propunem ca în următoarele două-trei săptămâni să facem un ghid pentru Codul Comunicaţiilor”

VIDEO

Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) îşi propune ca, în următoarele două-trei săptămâni să realizeze un ghid în care să explice ce aduce nou Codul Comunicaţiilor, a spus Vlad Stoica, preşedintele ANCOM.
Domnia sa a afirmat: "A fost un început de vară fierbinte şi interesant pentru noi. Am lucrat la Codul Comunicaţiilor împreună cu Guvernul şi cu toate celelalte instituţii. Mă bucur că avem acest cod, care probabil că este perfectibil, dar categoric rezolvă o mare parte din probleme. Noi, ca autoritate, ne propunem ca în următoarele două-trei săptămâni să facem un ghid atât pentru UAT-uri (n.r. Unităţi Administrativ Teritoriale) cât şi pentru oricine este intersat, în care să explicăm ce aduce nou acest pachet legislativ. Care sunt facilităţile, modalităţile de abordare a unor probleme istorice - de la autorizaţii de construire, etc - punem toate aceste lucruri într-un ghid, într-o broşură, pe care vrem să o disemninăm la nivelul UAT-urilor, a cetăţenilor, pentru ca lucrurile să se înţeleagă mai simplu".
Vlad Stoica a adăugat: "Trebuie să educăm oamenii, trebuie să venim în întâmpinarea lor, pentru că nu toţi sunt de specialitate. Resursele umane contează foarte mult, nu ajung doar device-urile, nu este suficientă doar infrastructura, comunicaţiile. Acestea sunt utilizate de noi toţi. Şi eu învăţ, găsesc aplicaţii noi şi îmi ia ceva timp până când învăţ să le folosesc. Iar noi ca stat trebuie să asigurăm predictibilitate şi, de asemenea, să încercăm să educăm oamenii tot mai bine".
La începutul acestei luni, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat actul normativ pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul comunicaţiilor electronice şi pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării reţelelor de comunicaţii electronice.

Dragoş Tohănean
Vicepreşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României

•“Colaborarea statului cu mediul privat este foarte importantă pentru digitalizarea ţării”

VIDEO

Termenul de transformare digitală este tot mai des folosit şi, de aceea, aşteptările în acest sens cresc foarte mult, atrage atenţia Dragoş Tohănean, Vicepreşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României (ADR).
Printre altele, domnia sa evidenţiază că, potrivit studiilor de specialitate, România este pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte implementarea solutiilor digitale: "Chiar dacă suntem lideri în anumite domenii din ITC, stăm mai greu cu adoptarea acestor soluţii, dar sigur în 2030 România va fi 100% digitalizată".
Este foarte important ca toate activităţile să fie desfăşurate în paralel, este de părere domnul Tohănean. Acesta a precizat: "Educaţia este pilonul principal care poate grăbi procesul de digitalizare. Educaţia este baza pentru orice viitor şi trebuie să fie pilonul principal în ceea ce priveşte viitorul digilat al României. (...) Societatea civilă poate fi un exemplu bun în acest sens, pentru că este o entitate mult mai mare decât statul. (...) Schimbările pot veni şi din punct de vedere educaţional, dar şi economic şi digital, însă trebuie să fim cu toţii uniti. Colaborarea cu mediul privat este foarte importantă şi cele mai bune practici vin din acest domeniu".

Călin Rangu
Vicepreşedintele CIO Council

•“Toate componentele transformării digitale sunt non-tehnologice”

VIDEO

Transformarea digitală nu înseamnă digitalizare, ci introducerea tehnologiilor - care nu sunt un scop în sine, ci un mijloc - în partea de organizare a companiilor, a structurilor, în educaţia oamenilor, spune Călin Rangu, vicepreşedintele CIO Council. Domnia sa adaugă: "Toate aceste componente ale transformării digitale sunt non-tehnologice. Nu poţi să ai succes cu un proiect dacă nu îl implementezi conform unor proceduri, nu îl integrezi în structurile organizatorice" etc.
Ca problemă majoră la nivel general în privinţa transformării digitale, Călin Rangu evidenţiază lipsa definiţiei serviciilor pentru cetăţeni.
"Aceste servicii publice nu sunt definite foarte clar", atrage atenţia domnul Rangu, menţionând: "Se lucrează pentru definirea lor, Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) face eforturi în acest sens. Am dori, însă, să vedem şi noi care sunt serviciile, iar practica internaţională poate fi de ajutor în definirea lor. Vrem să ştim când se va implementa fiecare serviciu, nu doar sub formă de demo-uri. Spre exemplu, site-ul ghiseul.ro, chiar dacă are o evoluţie spectaculoasă, este la nivelul la care o instituţie publică se regăseşte acolo doar dacă administraţia locală a vrut să se înscrie la ADR. Nu este un serviciu naţional, ci al celor care sunt mai deschişi şi înţeleg să pună cetăţeanul pe primul loc, nu interesul local".

Dragoş Preda
Secretar de stat pentru Telecomunicaţii 2020-2021 / CEO RADIOCOM 2021-2022

•“Deja se vorbeşte de 6G, iar la nivelul analizei tehnologice se operează 7G şi 8G este în testare”

VIDEO

În domeniul digitalizării, arhitectura trebuie adaptată ceriţelor pieţei şi cerinţelor fiecărui client în parte, iar aceste lucruri trebuie coordonate astfel încât să se răspundă fiecărei nevoi din piaţă, este de părere Dragoş Preda, fost secretar de stat în Ministerul Telecomunicaţiilor şi fost CEO al RADIOCOM, care consideră că doar în aceste condiţii vom vorbi de investiţii şi nu de simple achiziţii.
Domnul Preda a spus, printre altele: "Trebuie să vorbim în acelaşi limbaj, în această dinamică a tranformării digitale. Şi utilizatorul final, nu doar cel din zona privată, trebuie să vorbească aceeaşi limbă. Nu mai este vorba în piaţă despre o infrastructură care se adresează utilizatorului final, ci de una care se adresează industriei şi, de aceea, la nivel european, deja se vorbeşte despre reţeaua 6G. Din punct de vedere al analizei tehnologice, se operează deja 7G şi 8G este în testare. La 7G inclusiv avioanele de pasageri sunt proiectate să fie pilotate de la sol. Poate aceste lucruri sperie acum, dar aceasta este dinamica".
În ceea ce priveşte securitatea cibernetică, Dragoş Preda este de părere că trebuie să dezvoltăm comunicaţiile cuantice, care reprezintă cel mai sigur tip de comunicaţii, la ora actuală: "Poate acum, odată cu legea interoperabilităţii, statul va înţelege toată această arhitectură şi această dinamică. Interoperabilitatea înseamnă crearea limbajului comun. Trebuie să existe limbaj comun între toate structurile care fac parte din acest ecosistem ITC la nivel guvernamental şi mediul de afaceri. Este nevoie ca şi piaţa să înţeleagă faptul că statul trebuie să treacă prin această tranformare digitală pentru a putea să intre într-un dialog sustenabil cu piaţa şi cu dinamica pieţei. Este nevoie ca această transformare la nivelul statului să se facă într-un mod foarte bine articulat, pentru ca, apoi, statul să poată veni cu aceeaşi arhitectură la acelaşi dialog cu un mediu care poate că este cel mai dinamic la nivel mondial".

Roxana Mircea
Managing Partner REI

•“Mediul privat va continua procesul de digitalizare”

VIDEO

Mediul privat a început, forţat de pandemie, să se digitalizeze, iar acest proces va continua, mai ales că acum este susţinut financiar prin intermediul fondurilor europene nerambursabile, susţine Roxana Mircea, managing partner REI.
"Dacă în ultimii doi-trei ani nu am avut aproape deloc finanţări nerambursabile, acum sunt anunţate circa 2,5-3 miliarde euro pentru fonduri şi trebuie să ştiţi că aproape orice axă de finanţare are inclusă o componentă destinată digitalizării. De exemplu, în luna august se va lansa măsura 4.1. pe Programul Operaţional Competitivitate, care îţi dă fie 200.000 euro, fie 500.000 euro, şi acesta te lasă să îţi pui o componentă de 20% în zona de software şi active necorporale. Deci suntem susţinuţi. Vine Programul Operaţional Regional cu o alocare de încă 1,5 miliarde euro, cel puţin. Vom avea foarte multe surse de finanţare. Sfatul meu pentru companii, pentru a fi ele însele mult mai eficiente, este să se organizeze, să se digitalizeze, pentru a avea totul mul mai integrat. (...) Trebuie să fim extremi de eficienţi şi productivi, pentru că sunt sectoare care în momentul de faţă sunt foarte bine în acest domeniu, cum sunt construcţiile, sectorul medical, etc.", a spus Roxana Mircea, managing partner la REI, grup situat în top 3 al companiilor de consultanţă din ţara noastră, care are peste 60 de consultanţi şi 11 birouri regionale.
Doamna Mircea s-a referit şi la faptul că digitalizarea a început să pătrundă şi în sectorul agricol, unde fermierii sunt din ce în ce mai interesaţi de tehnologie, de drone şi de alte echipamente menite să le uşureze activitatea zilnică.

Dan Zaharescu
Director Executiv, Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM)

•“Ca industrie, suntem la un nivel extrem de ridicat de digitalizare”

VIDEO

Industria farmaceutică este la un nivel extrem de ridicat din punctul de vedere al digitalizării, lucru ce a fost generat pe de o parte de evoluţiile apărute în industrie de-a lungul anilor dar şi datorită unor constrângeri legislative ce au fost introduse de Uniunea Europeană, a spus Dan Zaharescu, Director Executiv în cadrul Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
Domnia sa a afirmat: "Vă prezint un studiu de caz foarte interesant şi foarte puţin cunoscut în România. Este vorba despre procesul de implementare a unei directive europene, care şi-a propus să împiedice intrarea medicamentelor contrafăcute în reţelele comerciale legale de vânzare. Practic, implementarea acestei directive a presupus crearea unui sistem european de verificare a medicamentelor - un proiect complet atipic, fiind prima oară când o directivă europeană a fost implementată în mod exclusiv prin intermediul sectorului privat. Industriei farmaceutice - respectiv producătorilor, distribuitorilor şi farmaciştilor - i-a revenit sarcina să implementeze această directivă, să creeze acest sistem european, alături de sisteme naţionale de ridicare a medicamentelor. Iar acest sistem a fost pe deplin funcţional începând cu luna februarie a anului 2019".

Răzvan Rusu
Antreprenor, fondator Leader Team Broker

•“60% din companiile mici şi mijlocii care sunt atacate cibernetic dau faliment”

VIDEO

Peste 60% din companiile mici şi mijlocii care sunt atacate dau faliment din simplul motiv că nu mai au bani să-şi refacă infrastructura IT şi nu dispun nici de resursa umană pentru a acţiona extrem de rapid în a pune totul la loc, a declarat Răzvan Rusu, antreprenor şi fondatorul Leader Team Broker. Potrivit acestuia, digitalizarea este într-adevăr viitorul, iar acest lucru este demonstrat de numărul mare al companiilor româneşti şi din străinătate care au făcut pasul către digitalizare.
Rusu a afirmat: "Digitalizarea într-adevăr este viitorul şi asta o demonstrează, după cum s-a văzut în ultimii ani, numărul companiilor româneşti şi din străinătate care au făcut pasul către digitalizare. La fel şi deciziile Comisiei Europene, care alocă multe miliarde de euro instituţiilor publice pentru acest lucru. (...) Noi, începând cu 2019, am fost pionieri în această zonă pe tot ce înseamnă partea de protecţie cyber, prin intermediul asigurărilor. Leader Team Broker de Asigurări este o companie de brokeraj românească care în ultimii 2 ani şi-a extins amprenta şi în spaţiul european întrucât am văzut această necesitate de acoperire prin asigurări a tuturor problemelor legate de securitate cibernetică. Într-adevăr, pe lângă tot ce investeşte o companie intern, tot ce înseamnă introducerea de soluţii digitale, proceduri de lucru, cu «factor authentification», s-a demonstrat de-a lungul timpului că asigurările sunt o pârghie extrem de importantă".

Matei Dumitrescu
Membru Consiliul Director, Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS)

•“Agricultura se poate digitaliza foarte mult”

VIDEO

Agricultura se poate digitaliza foarte mult, consideră Matei Dumitrescu, membru în Consiliul Director al Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS). Potrivit acestuia, digitalizarea României trebuie făcută pe mai multe paliere.
Acesta a afirmat: "Agricultura se poate digitaliza foarte mult. Înafară de digitalizare și creșterea productivității există și ceea ce se numește crearea de produse cu valoare adăugată din ce în ce mai mare. Asta dă un potențial care poate fi estimat și la de 3 ori mai mare, dacă se digitalizează și se focusează pe produse cu valoare adăugată mai mare. Desigur, produse prin investiții care pot fi finanțate prin banii care există, bani europeni și guvernamentali. Deci se poate în agricultură, dar în IT se poate mult mai mult, potențialul să crească mult-mult mai mult. Digitalizarea României trebuie realizată pe mai multe paliere: se vede la nivelul fiecărei întreprinderi, fiecărui business românesc, sunt companii care nici măcar nu au site. Cu cât fiecare companie din România se va digitaliza, fie că este o pensiune de la munte, fie că este o mare companie din industrie, vor avea o productivitate mai mare. Deci global va fi mai bine pentru toată lumea. (…) Apoi este actorul guvernamental. E mult de lucru acolo și sper să existe și dorință și finanțare pentru a se digitaliza tot ce se poate. Există tot felul de lupte, de griji, să fie făcut bine, să nu existe scăpări pentru că mereu este o responsabilitate uriașă în zona guvernamentală, discuți despre date și accesibilitate… Dar știu că există o activitate puternică în acest domeniu, de a digitaliza și partea guvernamentală, de autorități. Dacă ne uităm doar la povești și la probleme…".

Eduard Dumitraşcu
Preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City

•“Trebuie să înţelegem care sunt principalele oportunităţi ale digitalizării, unde se află România şi încotro ne îndreptăm”

Trebuie să încercăm să înţelegem care sunt principalele oportunităţi ale digitalizării, unde se află România din această perspectivă şi încotro ne îndreptăm, a spus Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City (ARS).
Acesta a afirmat: "Trebuie să vedem şi să înţelegem unde se află România din punctul de vedere al transformării digitale, care sunt principalele oportunităţi pentru că sunt foarte multe care, spunem noi, nu mai pot fi ratate, care sunt problemele de sistem, de legislaţie, de implementare şi mai ales ce avem de făcut pentru perioada următoare. Este foarte important să înţelegem şi încotro se îndreaptă digitalizarea României. (...) Din 2020 încoace multe lucruri s-au schimbat când vorbim de digitalizare şi transformare digitală, eu cred că România este de nerecunoscut, chiar dacă încă avem foarte multe lucruri de făcut şi nu mai avem răbdare. Cei care cunoaşteţi subiectul de «smart city» ştiţi că mereu am spus că nu mai avem răbdare. Este normal să vrem ca lucrurile să se întâmple mai repede. (...) Această digitalizare despre care vorbim astăzi ne cuprinde pe toţi, de la autorităţi locale şi centrale la mediul de business şi academic".
Dumitraşcu a mai spus, ca exemplu, că Poşta Română este o companie "mamut" care ar putea beneficia de pe urma digitalizării activităţii astfel încât să ajute la realizarea de hub-uri logistice, inclusiv la nivel regional.