Marius Humelnicu
Președintele Comisiei pentru Comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială Senatul României

•“Trebuie să creştem competenţele digitale ale tuturor cetăţenilor”

VIDEO

Deşi odată cu instalarea la Bucureşti a Centrului European pentru Competenţe în domeniul Securităţii Cibernetice ţara noastră a devenit un hub digital, în continuare ne confruntăm cu mari probleme privind lipsa competenţelor digitale ale cetăţenilor şi ale funcţionari publici, a afirmat Marius Humelnicu, preşedintele Comisiei pentru Comunicaţii, tehnologia informaţiei şi inteligenţă artificială din Senatul României.
"Suntem un hub digital. Faptul că avem Agenţia Europeană de Cyber Security în România, că avem experţi foarte buni în IT&C, reprezintă un plus. Din păcate, suntem pe ultimul loc în indicele DESI şi asta înseamnă că trebuie să creştem competenţele digitale ale tuturor cetăţenilor pentru o dezvoltare armonioasa a României. Avem nevoie de parteneriatul mediului privat, pentru acest mediu înţelege cel mai bine momentul privind dezvoltarea domeniului digital, dar şi pentru implementarea proiectelor. Avem nevoie de creşterea competenţelor digitale a fiecărui participant la acel proiect. Din păcate, e o diferenţă, un gap, între rural şi urban; dacă noi în mediul urban ne adaptăm mai uşor, în comune şi sate e o diferenţă uriaşă între ce spunem aici şi ce se întâmplă acolo", a spus senatorul Marius Humelnicu.

Radu Miruţă
Secretar al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor

•“Digitalizarea e domeniul care poate duce la creşterea PIB cu minim 8%”

VIDEO

Singura problemă cu care se confruntă procesul de digitalizare a ţării noastre este lipsa oamenilor competenţi, pentru că bani avem - 450 milioae euro sunt alocaţi prin PNRR doar pentru cloudul guvenamental - şi specialişti avem, dar nu există capacitatea statului de a face funcţional angrenajul între specialişti şi bani, susţine deputatul Radu Miruţă, secretar al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor.
"Este datoria tututor actorilor implicaţi în dezvoltarea digitalizării României să construiască un drum care să ducă la interconectarea instituţiilor statului. Oamenii se digitalizează uşor şi repede dacă le pui la dispoziţie instrumente bine gândite, acestea vor fi utilizate. Aşa s-a întâmplat cu ghişeu.ro, unde foarte mulţi români şi-au făcut cont, pentru a nu mai sta la coadă în instituţiile statului."

Andreea Solomon
Șef Serviciu Digitalizare, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

•“În cadrul PNRR avem 34 milioane euro pentru creşterea competenţelor digitale ale angajaţilor din IMM-uri”

VIDEO

Peste 7000 de cereri de finanţare din partea IMM-urilor se află în evaluare la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene pentru a primi alocările în vederea digitalizării mediului de afaceri din ţara noastră, a declarat Andreea Solomon, Şef Serviciu Digitalizare în cadrul MIPE.
"Cererile pentru ajutorul de minimis prevăzut în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru digitalizarea IMM-urilor, care prevede finanţări cu valori de 30.000 şi 50.000 euro, au fost depuse până la finalul lunii iunie. Avem peste 7000 de solicitări depuse. În cadrul acestei scheme de minimis, investiţiile vizate pentru IMM-uri sunt pentru achiziţii de harduri, software, dar şi pentru formarea profesională a angajaţilor şi persoanelor din conducerea companiilor. Cererile depuse sunt acum evaluate şi sperăm ca alocarea să acopere valoarea tuturor proiectelor depuse. (...) În cadrul PNRR, pentru domeniul privat, avem alocaţi 34 milioane euro pentru formarea profesională atât la nivelul personalului operativ cât şi la nivelul personalului din conducerea întreprinderilor. Nu am alocat un apel separat pentru formarea profesională, ci doar pentru competenţele digitale în cadrul schemei de minimis descrisă mai sus", a spus Andreea Solomon.

Dragoş Cristian Vlad
Preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României

•“O ţară prosperă nu poate să existe fără o componentă de digitalizare”

VIDEO

Nu putem avea o ţară prosperă fără o componentă de digitalizare, a spus Dragoş Cristian Vlad, Preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României (ADR), subliniind că avem şansa ca, prin PNRR, să realizăm o reformă reală în acest sens.
Domnia sa a afirmat: "Referitor la competenţele digitale în administraţie publică, Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) a finalizat un studiu în primul trimestru, finanţat printr-un proiect al Comisiei Europene, al cărui scor nu este satisfăcător. Pe o grilă de la unu la patru, competenţele digitale în administraţia publică şi a funcţionarilor sunt undeva sub doi. Deci nu suntem la medie. Dar sunt instituţii, ministere, unde se vede că se lucrează într-un format cât de cât electronic, există sisteme informatice. De exemplu în cazul Ministerului de Finanţe, a Ministerului de Justiţie, punctajul este peste doi. În alte instituţii mai puţin şi bănuiesc că punctajul scade pe măsură ce mergem spre administraţia publică locală, astfel încât ajungem la o medie de 1,6 - 1,7".

Virgilius Stănciulescu
Directorul Direcției IT și Protecția Datelor ANCOM

•“Serviciile digitale din administraţie nu trebuie să transpună actuala birocraţie”

VIDEO

Avem o resursă IT extraordinară, avem specialişti IT şi companii de IT care produc şi inovează, şi oameni foarte bine pregătiţi în domeniu, dar aceştia nu se află în administraţia publică, spune Virgilius Stănciulescu, directorul Direcţiei IT şi Protecţia Datelor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).
Oficialul ANCOM subliniază: "Aceştia trebuie atraşi în administraţia publică. Este foarte important să apară această categorie de analişti de business pentru administraţia publică, pentru că sunt nişte procese specifice în domeniu. IT-iştii cunosc foarte bine tehnologie, dar este foarte important să cunoască şi ce înseamnă administraţia publică. Este un specific aparte, iar dacă este să realizăm inovarea în administraţia publică şi să oferim servicii digitale, acestea nu trebuie să transpună actuala birocraţie. Aşa-numitele procese de business nu trebuie să replice procesele pe hârtie, astfel încât lucrurile să devină simple şi clare".

Liviu Vladimir Fenoghen
Directorul Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar

•“Pentru noi digitalizarea este deosebirea dintre a fi şi a nu fi”

VIDEO

Pentru Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) digitalizarea este deosebirea dintre a fi şi a nu fi, a spus Liviu Vladimir Fenoghen, Directorul Centrului.
Domnia sa a afirmat: "Nu este posibil să concepem activitatea CSALB fară acest factor al digitalizării. CSALB are sediul numai în Bucureşti dar îşi desfăşoară activitatea pentru consumatorii de servicii financiar - bancare din toată ţara. Activitatea centrului este de soluţionare alternativă a litigiilor dintre consumatori şi comercianţii care sunt autorizaţi, monitorizaţi, supravegheaţi de către Banca Naţională a României, în speţă bănci şi IFN-uri. Orice consumator din România poate să acceseze serviciile CSALB".

Călin Rangu
Co-fondator şi Vicepreşedinte al CIO Council România

•“România a avut un CIO Office guvernamental care nu a funcţionat pentru că a fost politizat”

VIDEO

CIO Council susţine de multă vreme conceptul de CIO Office guvernamental, spune Călin Rangu, co-fondator şi vicepreşedinte al CIO Council România, subliniind: "Din 2013 am lansat acest concept deoarece la nivel internaţional există un model. Din păcate, România a avut un CIO Office guvernamental care nu a funcţionat corect pentru că, probabil, a fost politizat destul de mult. CIO este o meserie tehnică, iar în momentul în care pui oameni politici în zone tehnice, rezultatele sunt cele care se văd. Credem că această zonă trebuie profesionalizată şi scoasă din aria politică, chiar şi din zona unui minister, pentru că ea trebuie să fie lângă sponsorul principal, care este, în general, prim-ministrul. O agenţie care ţine de un minister nu se poate ocupa de digitalizarea altor ministere pentru că fiecare are propriile planuri, propriile idei. Noi ar trebui să identificăm modelul pe care ni-l dorim pentru un management profesionist, să vedem cum fac management cei care sunt în poziţii de CIO în companii private mari - în bănci, societăţi din zona industrială, cea farmaceutică, în telecomunicaţii".

Bogdan Pătru
Government Segment Lead, Mastercard România şi Croaţia

•“Ghişeul.ro a devenit un exemplu de bune practici în regiune”

VIDEO

State din Europa şi Asia, care în cazul unor indicatori poate figurează mult mai bine decât România din punctul de vedere al digitalizării serviciilor publice, se uită cu foarte mare atenţie la proiectul Ghişeul.ro, care a devenit un exemplu de bune practici în regiune, a afirmat Bogdan Pătru, Government Segment Lead, Mastercard România şi Croaţia.
În opinia sa, pandemia a adus o serie de schimbări în ţara noastră în ceea ce priveşte digitalizarea, dar în continuare există un decalaj foarte mare faţă de ţările din Uniunea Europeană pe care trebuie să-l recuperăm.
Reprezentantul Mastercard a afirmat: "Dacă împărţim ultimii ani în perioda dinaintea pandemiei şi cea de după pandemie, vedem nişte schimbări. Cred că o primă schimbare îmbucurătoare pentru noi, în calitate de companie şi pentru societate în general, ar fi modificarea discursului public. Iată că în doi ani avem nişte măsuri concrete adoptate şi implementate. Avem un plan, o viziune. O a doua mare schimbare este legată de interacţiunea privat-public. Acum, autorităţile ne invită la dezbateri publice, la consultări. Cred că această calitate crescută a dialogului dintre mediul public şi cel privat alături de voinţa politică au fost unul dintre ingredientele cheie din transformarea ce se regăseşte în toată această serie de măsuri, de planuri şi legi care deja există".

Stere Farmache
Preşedinte Directorat, Fondul Român de Contragarantare S.A.

•“Observăm tot mai mulţi antreprenori care accesează finanţări”

VIDEO

PREZENTARE

Fondul Român de Contragarantare (FRC) gestionează în prezent un program adresat IMM-urilor, un program de garanţii în nume şi cont stat, denumit IMM Inovation, prin care se sprijină accesul la finanţare al acestor companii, spune Stere Farmache, preşedintele directoratului FRC, menţionând că digitalizarea este componenta principală pe care IMM-urile o pot accesa prin acest program.
Stere Farmache afirmă: "Acest program, dincolo de faptul că ţinteşte o zonă prioritară pentru Europa şi pentru România, are componente importante, precum reducerea costului finanţării, şi anume: garanţiile pe care noi le acordăm pentru accesarea de credite de investiţii şi pentru capital de lucru sunt până la 90% din valoarea împrumutului. În plus, IMM-urile beneficiează de un ajutor al statului prin schemele de ajutor de stat aprobate de Comisia Europeană, scheme care, în termeni financiari, se traduc prin dobânda subvenţionată timp de 12 luni, comisioane de garantare, de risc şi de administrare, respectiv speze bancare suportate pe toată durata creditului".

Valentin Ștefan
Directorul General al Companiei Naționale Poșta Română

•“Poşta Română este o companie digitalizată”

VIDEO

Procesul de digitalizare a Companiei Naţionale Poşta Română s-a făcut rapid, iar acest lucru a însemnat trecerea de la o reţea cu 1500 computere la peste 12.000 de device-uri digitale şi la dezvoltarea infrastructurii digitale, a afirmat Valentin Ştefan, directorul general al companiei.
"În anul 2020, am auzit că Poşta intră sub tutela Ministerului Digitalizării. Trebuie să mergem înainte cu această dorinţă a acţionariatului - statul român - chiar dacă rolul Poştei Române în societate se va diminua foarte repede. Cu cât statul va obţine succes în digitalizare, în modernizare, rolul Poştei se va reduce. Am reînnoit toată infrastuctura de IT a companiei. Lucrurile nu s-au schimbat rapid. Am crescut numărul oficiilor poştale de la 700 la 1600, am cumpărat 9000 de deviceuri digitale folosite de poştaşi. Mutarea în mediul digital a tot ce era pe hârtie are nevoie de dezvoltarea infrastucturii, de la 1500 de calculatoare la 12.000-13.000 de device-uri digitale câte sunt acum, dar lucrurile trebuie făcute treptat."

Ovidiu Teodorescu
Director Optimall by AROBS

•“Unul dintre cele mai importante costuri într-o transformare digitală este cel de adopţie”

VIDEO

Unul dintre cele mai importante costuri într-o transformare digitală a unei companii este costul de adopţie, ce implică renunţarea la vechile procese şi implementarea unor noi metode de lucru, a afirmat Ovidiu Teodorescu, Director Optimall by AROBS.
Din punctul său de vedere, mulţi angajaţi din administraţia publică nu ştiu să utilizeze calculatorul, iar invesţiile în educaţie sunt esenţiale pentru ca digitalizarea să pătrundă mai puternic în teritoriu.
Reprezentantul companiei de software a declarat: "Noi vedem în practică, în special în zona economică, că unul dintre cele mai importante costuri într-o transformare digitală a unei companii este costul de adopţie. Nu preţul fierului, nu preţul soft-ului. Costul de adopţie pleacă de la a renunţa la vechile procese, la vechile metode de a lucra, şi a testa noi metode, a instrui oamenii, pentru că nu cred că în indicele DESI stăm atât de prost doar din cauza copiilor care nu ştiu să folosească bine calculatorul. Unul dintre proiectele AROBS este chiar tipărirea de manuale pentru elevi. Manualele au şi o componentă digitală - manualul digital. Dar aceste manuale trebuie folosite în clasă, trebuie să se predea elevilor dintr-un manual digital, să-i punem să îşi folosească telefonul, calculatorul, pentru a-şi face lecţiile, pentru a învăţa".

Andrei Berechet
Chief Commercial Officer Adrem şi membru CRE

•“Deziratul de sustenabilitate în energie înseamnă decarbonizarea”

VIDEO

Transformarea digitală este un element "de a fi sau a nu fi", spune Andrei Berechet, Chief Commercial Officer în cadrul Adrem şi membru al Centrului Român al Energiei (CRE), menţionând că în acest sens s-au făcut paşi substanţiali în România.
Andrei Berechet susţine: "Deziratul de sustenabilitate în energie înseamnă decarbonizarea. Aceasta presupune accelerarea producerii de energie din surse curate, regenerabile, ceea ce ne conduce imediat la a gestiona o multitudine de surse descentralizate impredictibile sau greu controlabile (vântul, soarele). Asta înseamnă că sistemele energetice clasice nu pot să gestioneze în mod corect o asemenea situaţie, iar sinsingura soluţie este transformarea digitală a proceselor".
Andrei Berechet aminteşte că Adrem are sisteme digitale de tip SCADA (Supervisory Control And Data Acquisition - Monitorizare, Control şi Achizitii de Date) care sunt implementate de peste zece ani pe scară largă, inclusiv în România.

Eduard Dumitraşcu
Preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City

•“Folosirea unei aplicaţii digitale sau accesarea play-station nu înseamnă competenţe digitale”

Pandemia a reprezentat probabil acceelerarea, catalizatorul a ceea ce înseamnă astăzi digitalizarea în România, în instituţiile publice, în autorităţile locale - primării, consilii judeţene, şi evident în mediul de business, în zona de educaţie, de sănătate, a spus Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City (ARSC).
"Sunt foarte multe domenii despre care azi, în 2023, vorbim cu naturaleţe ca făcând parte din această transformare digitală a României. Digitalizarea e un proces mai complex, în care vorbim despre digitizare, depre ducerea bazelor de date în online, despre interconectare şi competenţe digitale. Vorbim despre tehnologie, despre mediul de business, despre instituţiile publice, dar şi despre competenţe digitale. Agenda digitală 2030 are ca prioritate dezvoltarea acestor competenţe digitale. În 2019, 56% din tinerii cu vârsta cuprinsă între 19 şi 25 de ani nu aveau competenţe digitale, potrivit unui raport al Băncii Mondiale. Din păcate, în România se confundă competenţele digitale cu posibilitatea de a folosi o aplicaţie sau play-station. Acestea nu sunt competenţe digitale. Iar cu privire la acest lucru, nici administraţia centrală şi locală nu este pregătită şi de aceea formarea competenţelor digitale trebuie să vizeze şi administraţia publică", a arătat Eduard Dumitraşcu.