English
Accelerarea procesului de digitalizare a tuturor domeniilor de activitate din România prin dezvoltarea infrastructurii digitale şi creşterea competenţelor digitale ale cetăţenilor reprezintă principala măsură pentru o creştere cuprinsă între 8% şi 16,5% a Produsului Intern Brut, au afirmat participanţii la cea de-a patra ediţie a conferinţei "Digitalizarea României" organizată de Grupul de presă BURSA.
Marius Humelnicu, preşedintele Comisiei pentru Comunicaţii, tehnologia informaţiei şi inteligenţă artificială, Senatul României, a afirmat că ţara noastră a devenit un hub digital, dar pentru accelerarea digitalizării este nevoie de parteneriat public-privat şi de creşterea competenţelor digitale ale fiecărui participant în proiectele ce sunt implementate, dar şi ale cetăţenilor. O altă condiţie esenţială pentru accelerarea digitalizării şi implementarea proiectelor este menţinerea facilităţilor fiscale acordate sectorului IT, a mai spus Marius Humelnicu.
Radu Miruţă, Secretar al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor a afirmat că "nu avem o altă bandă pe care să alergăm pentru creşterea PIB-ului", decât accelerarea procesului de digitalizare, proces pentru care statul trebuie să facă mai mult, în special în interconectarea "insulelor de digitalizare şi a instituţiilor publice semidigitalizate".
Banii pentru proiectele de digitalizare sunt suficienţi, potrivit datelor prezentate în cadrul conferinţei de către Andreea Solomon, şef Serviciu Digitalizare în cadrul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Reprezentanta MIPE a precizat că există un apetit ridicat al mediului de afaceri pentru digitalizare, din moment ce peste 7000 de companii au depus cereri pentru accesarea finanţării alocată prin PNRR pentru achiziţia de harduri, software-uri şi pentru creşterea competenţelor digitale ale angajaţilor şi ale personalului din conducerea firmelor.
Numărul mare de proiecte ce vor fi finanţate din bani europeni în procesul de digitalizare din ţara noastră ar putea constitui o adevărată provocare pentru IMM-uri şi chiar pentru companiile mari, care nu sunt pregătite să acopere toate cerinţele privind echipamentele şi tehnica necesară pentru implementarea rapidă a tuturor proiectelor, a afirmat Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City.
Pentru succesul digitalizării, este nevoie ca IT-iştii să fie atraşi în administraţia publică şi să se creeze "categoria analiştilor de business pentru administraţia publică", a spus Virgilius Stănciulescu, şeful Direcţiei IT şi Protecţia Datelor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).
La rândul său, Dragoş Cristian Vlad, preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României, a spus că nu putem avea o ţară prosperă, "dacă nu avem şi o componentă de digitalizare, care aduce un randament, o eficientizare a tuturor proceselor".
Este nevoie de automatizarea şi digitalizarea a cât mai multor activităţi efectuate de personalul administrativ pentru a creşte eficienţa în companiile de stat, dar acest lucru trebuie făcut treptat, în limita bugetului fiecărei companii, a afirmat Valentin Ştefan, director general al Companiei Naţionale Poşta Română.
Cel mai bun exemplu de digitalizare în relaţia dintre instituţiile statului şi cetăţean o reprezintă platforma ghişeul.ro, a precizat Bogdan Pătru, Government Segment Lead, Mastercard România şi Croaţia, platformă care, din păcate, reprezintă în opinia lui Ovidiu Teodorescu, director Optimall by AROBS, singurul program digital de acest tip realizat în ţara noastră.
Liviu Fenoghen, directorul Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor Bancare a precizat că pentru instituţia pe care o conduce "digitalizarea este deosebirea dintre a fi şi a nu fi", deoarece 96% din cererile adresate către CSALB sunt trimise prin intermediul aplicaţiei online de consumatorii de servicii financiar-bancare.
Despre digitalizarea acestor servicii, a vorbit şi Stere Farmache, preşedintele Directoratului Fondului Român de Contragarantare, care a precizat că instituţia pe care o conduce acordă garanţii în nume şi cont stat pentru IMM Inovation, program în care digitalizarea companiilor este componenta principală.
Călin Rangu, co-fondator şi vicepreşedinte al CIO Council România, a adus în discuţie faptul că o agenţie de digitalizare aflată în subordinea unui minister nu se poate ocupa de digitalizarea tuturor ministerelor, care au fiecare probleme specifice în acest domeniu.
Andrei Berechet, Chief Commercial Officer Adrem şi membru al Centrului Român al Energiei (CRE), a arătat că fără transformarea digitală a proceselor energetice nu se poate vorbi despre accelerarea producerii de energie din surse curate, regenerabile.
Despre toate aceste idei dezbătute, dar şi despre alte subiecte care au fost discutate în conferinţa organizată de Grupul de presă BURSA puteţi afla mai multe din materialele cuprinse în ediţia de astăzi a ziarului nostru.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 12.07.2023, 06:35)
pentru o crestere exonomica “rapida si sustenabila” = pleonasm!
economia este ca un batalion de lupta, ea incerineste cand cei raniti si multi raman in urma.
s c r e t
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 12.07.2023, 06:37)
Autorul titlului: poate sa alerge rapid si sustenabil?!
s c c r e t
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 12.07.2023, 06:42)
Romania a mai avut cresteri economice “rapide” dar nici vorba sustenabile de fiecare data cand a trebuit sa scada rata de economisire ca procent din pib; iar de fiecare data cand incetinea rata de economisire ca procent din pib crestea. - adica pibul se prabusa mai rapid ca rata de recapitalizare banci cu diferite infuzii monetare.
Acum rata de economisire este pe trend descendent… cam de cand a inceput alta crestere.
Ati vazut in UK rata de economisire si explozie banca centrala de preloare active toxice din piata ca procent din pib?! Imi plac rapoartee bancii centrae uk… se intind pana in 1700 si 1800… asa vezi mai bine ciclitatile lungi… Nu e de mirare ca au venit indieni si chinezi sa le “cumpere” micime SMEurile si imo..
s c c r e t
4. Râsul curcilor
(mesaj trimis de Neamțul53 în data de 12.07.2023, 07:18)
Digitalizarea în țara cu cei mai multi bugetari din Europa pe cap de locuitor,cea mai tare gluma, țineți conferințe degeaba
4.1. Neamtul53 esti prost informat (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de MAKE în data de 12.07.2023, 09:44)
Domnule, esti prost informat: Romania se afla in grupul de tari UE cu ponderea cea mai mica a bugetarilor in total populatie ocupata (era pe locul 18, din 27 de tari, in 2021), conform Eurostat.
Prin urmare, opinia ta este neavenita, ca sa nu mai vorbim si despre agresivitatea prosteasca fata de o conferinta apreciata de publicul specializat.
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 12.07.2023, 12:31)
Actualul youth e pus blana pe digitalizare.. in viitor cand intra la somaj statistici … e pregatit sa ocupe locuri de munca cu tenta “digitala”.
Daca vrei sa vezi viitorul te uiti la ce fac copii si tinerii: ce le plac, ce conportamente sociale culturale au, ce inclinatii de vise copilaresti au, etc educatie sociala… asa poti anticipa viitorul unei tari.
Daca vrei sa vezi trecutul te uiti la batranii din societate; le intelegi ofurile; le asculti povestile; le privesti pensiile si casele…
Daca vrei sa vezi prezentul: este rezultatul viselor copilariei actoalilor cu varste 30-45 ani ca pondere in societate ce impacteaza cadranul cu somaj actual pe minime.
Multe din visele copilariei sunt actuale realizari in societate; vise luate cate k-pa per cap de copilarie si tinerete duce in fata la actuala realizare economica.
E drept si cu rateuri sociale pe traseu…. cei ce nu isi ating visele, cei ce pierd… cei ce renunta, cei ce migreaza in alta exonomie ca sa isi indeplineasca din vise.
Copii de azi lucreaza din degete pe ecran si mai putin fizic… asta poate rezulta in fata o pondere foarte mare din societate va fi partasa la robotizare in masa digitalizare si alte forme de inlesnire comenzi repetitive “fizice”.
Unele cadrane economice vor avea in continuare nevoie de forta de munca fizica… dar si altele nu.
Economia este rezultatul cumulilor de vise - realizate sau nu…
s c c r e t
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 12.07.2023, 07:40)
DE ACORD, DAR FARA EXAGERARI, CALE PE CARE IAR NE LANSAM, SE PARE.
6. Societatea digitala
(mesaj trimis de anonim în data de 12.07.2023, 10:52)
Societatea digitala e una in care vom trai cel putin la fel de precar si frugal ca si in prezent dar in care ne vom cufunda in digitalizare si autentificare, pana la gat.
Cat timp aceasta societate nu ofera nimic in plus oamenilor in afara de comoditate, nu o vad bine.
6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de anonim în data de 12.07.2023, 12:53)
Societatea nu poate sa ofere “in plus”…
Oamenii trebuie sa ofere prima oara “in plus”: sacrificii, efort, educatie, productivitate, infrastructura corespunzatoare noilor nevoi si trenduri economice globale sociale culturale comportamentale…
Prima oara formezi o noua constitutie - credinte si idealurile unei NOI natii; pe urma vine un efort gigantic de saltare economie din cazatura vechii generatii; se va munci mai mult in aceasta faza si se va plati mai putin - caci tre sa platesti trecutul datorat si prezentul impovarat de pensionari si alte rastogoliri de cheltuieli, dupa vine perioada cand in economie lipsesc cu duiumul copii / mamici cu carucioare si prea multi batrani si tineri neproductivi; tinerii neproductivi vor deveni productivi iar batranii vor eliberan natural piata lasand loc veniturilor tinerilor sa respire; tinerii productivi vor pune bazele de formari noi tipuri de capacitati productie/consum/credit/debit in relatie directa cu noile trenduri internationale si nationale; odata stabilite noile capacitati tinerii incep sa prinda putere de cumparare caci capacitatile noi vor incepe sa aduca in economie plus valoare; odata veniturile ce prind putere cumparare povara platii de pensii nu mai devine o problema (momentan); tinerii cu locuri noi de munca si venit puternic acceseaza case fac copii si mostenesc treptat activele batranilor din piata; tinerii pe la varsta cand au copii incep sa mosteneasca cate cv active ce le ofera inca un plus de confort si putere cumparare (excedent financiar in conturi bancare si pe balanta contabila a familiilor arata surplus avere formata/mostenita); tinerii devenit acum parinti cu copii nu isi pierd inca puterea de cumparare atat timp car inca in societate parintii lor (bunicii copiilor) nu au iesit la pensie; pe o balonare scurta a valului din piramita populatiei se aduna putere de productie data de: tineri 18-24 ani cu venituri mici+ 25-30-35-45 venituri medii spre mari + veniturile celor cu 50-65 relativ stagnate sau cu cresteri sub inflatie… aceste 3 generatii pot tine in piata un balon de creditare si putere productie consum; oferind oportunitatea celor de 25-30 ani sa faca copii … (generatia ce a prins criza din 2012 idem cu aia din 1982-1989; 1930-1940… vor face copii inaintati in varste; vedeti statistica cu duium parinti cu barba si par alb in orasele romaniei ce imping caruturi-e clar ca romania a avut mama crizelor economice).
In urmatorii ani romania se curata treptat de batranet si castiga putere economica de productie / productivitate. Ponderea de rineret si capacitatile noi formate vor putea sa apere sau sa surina militar generatia din fata.
Un val de populatie tanara are putere de creditare si productie enorm daca este sesizat si valorificat cu cap de guvern.
Populatia Bucurestiului scade pana in 2027-2028 si ramane aplatizat pana in 2030-2035 plus minus … dar asta nu inseamna ca popliticile interne nu pot balansa acest crash; poat reloca tineri productivi de prin tara in bucuresti si poluri economice; polurile economice vor exploda in bunastare cu tot cu crash populatie pe tara pana in 2050…
Populatie in scadere cere la foc automat digitalizare si robotizare; de unde cei ce vor prinde sa traiasca acee vremuri vor deveni mai bogati ca cei de acum; mai putini oameni; mai putini batrani va propaga un soc puternic in putere de cumparare - acest soc trebuie diluat prin politici de migrare interna forta de munca ieftina externa; forta de munca ieftina va concura intern la venituri iar afaceristii si statul va continua sa incaseze si mai mult nominal - asta pana in ciclul scurt de corectie credit. Pe long avem urcare la deal.
Cel mai bun indicator istoric este: calcularea veniturilor in grame aur: doar asa o sa vedeti urcarile lungi si cazarurile lungi; cat si cee scurte.
s c c r e t