CORESPONDENŢĂ DIN PARIS Amplificarea investiţiilor în digitalizare - prioritate pentru îndeplinirea Green Deal

Europa nu îşi va putea atinge ţintele de decarbonizare pentru anii 2030 şi 2050 stabilite prin Green Deal, dacă nu amplifică investiţiile în digitalizarea proceselor economice, în digitalizarea educaţiei şi sănătăţii şi a activităţilor curente, în noile tehnologii şi în sisteme performante de stocare şi protecţie a datelor, au afirmat participanţii la una dintre cele mai importante manifestări anuale din acest domeniu, care a avut loc săptămâna trecută la Paris.

În deschiderea evenimentului "Amplify Digital and Green Transformation", organizat de Huawei, Ken Hu, preşedinte rotativ al companiei Huawei Technologies a afirmat că o treime din Europa este conectată prin tehnologiile oferite de firma din China, ce are peste 500.000 de parteneri la nivel european. Potrivit informaţiilor oferite de acesta, tehnologia respectivă este prietenoasă cu mediul, fapt dovedit de cele peste 140 milioane tone CO2 eliminate prin utilizarea dispozitivelor Huawei în producţia de energie, transportul şi distribuţia acesteia.

Ken Hu a arătat: "Huawei are parteneriate de peste 20 de ani cu companiile din Uniunea Europeană. Ne combinăm punctele forte în domenii precum reţelele, cloud-ul, stocarea şi energia, inovând non-stop pentru a crea plus-valoare mai mare atât pentru noi cât şi pentru clienţii noştri. Ne dorim să colaborăm mai strâns cu clienţii şi partenerii europeni pentru un viitor mai ecologic şi mai inteligent. De asemenea, lucrăm pentru a sprijini sustenabilitatea pe termen lung în industrie cu iniţiativa noastră de incluziune digitală numită TECH4ALL. Prin parteneriate cu universităţi şi ONG-uri din întreaga Europă, am contribuit la obţinerea de noi abilităţi şi competenţe digitale de către peste 80.000 de cetăţeni europeni".

Pascal Terrien, preşedintele comitetului Smart Energy System din cadrul International Electrotechnical Comission şi şef de standardizare la grupul francez EDF, a declarat: "5 milioane de oameni mor anual din cauza bolilor cauzate de poluarea aerului. De aceea, trebuie să investim masiv pe termen scurt în înverzirea sistemului energetic, să multiplic de două sau trei ori numărul investiţiilor în reţelele, de trei ori investiţiile în energia regenerabila şi de două ori investiţiile în energia nucleară, iar acest lucru trebuie făcut rapid. Când vorbim despre aceste investiţii, vorbim practic despre rezilienţa economiilor, despre energie verde, despre industrii curate, despre acces la electricitate şi despre reducerea amprentei de carbon, despre biodiversitate şi economie circulară. Standardele IEC vor ajuta companiile să atingă ţinta net-zero stabilită pentru anul 2050".

74% din capacităţile energetice din Uniunea Europeană sunt decarbonizate, dar în privinţa electrificării verzi se constată o stagnare la 23%, în condiţiile în care ţinta stabilită pentru anul 2030 se ridică la 70%, a afirmat Cillian O'Donoghue, director de politici în cadrul asociaţiei europene a companiilor din energie - Eurelectric.

Cillian O'Donoghue a precizat: "74% din energie e verde, dar din hidrogen avem doar 4%. Trebuie să electrificăm verde industria, clădirile şi transporturile. Electrificarea industriei a stagnat la 33% din potenţialul de 60-90%, iar la clădiri trebuie să crească de 2,2 ori numărul pompelor de căldură vândute până în anul 2030, în condiţiile în care anul trecut vânzarea acestor pompe a scăzut cu 5% la nivel european. Deşi în domeniul transportului rutier avem în ultimii patru ani peste 8 milioane de autoturisme electrice care circulă pe drumurile din Uniunea Europeană, anul acesta creşterea se situează în jurul a 0%, în timp ce China a trecut de 7%".

• Interconectivitatea scăzută - problema reală a preţurilor din energie

Reprezentantul Eurelectric s-a referit şi la actuala situaţie din energie din UE referitoare la preţurile mari înregistrate şi a afirmat că în anul 2024 s-a consemnat cea mai lungă perioadă de preţuri mari cu impact puternic asupra consumatorilor. "1031 de ore în care au fost consemnate preţuri mari în perioada ianuarie-august 2024 reprezintă cu 25% mai mult decât cele 821 de ore de preţuri înregistrate pe tot anul 2023 şi de aproape 5 ori mai mult decât cele 249 ore de preţuri mari consemnate în anul 2022", a precizat Cillian O'Donoghue, care a mai spus că majorarea preţurilor are impact cu privire la investiţiile legate de realizarea a noi capacităţi de producere a energiei şi de realizarea a noi sisteme de distribuţie şi transport.

El a menţionat că valoarea din acest an arată că este nevoie acută de flexibilitate, stocare, electrificare şi interconectare sporită în domeniul energetic în Uniunea Europeană.

Reprezentantul Eurelectric a mai spus că pieţele forward de energie electrică lichidă sunt esenţiale pentru participanţii la piaţă pentru a planifica producţia şi a gestiona riscurile legate de preţurile la energie electrică pe termen scurt. Potrivit domniei sale, în acest moment actorii din energie efectuează tranzacţii în principal pe piaţa locală sau pe pieţele vecine mai lichide, cum ar fi cele din Germania sau Ungaria. Această practică, numită proxy hedging, implică utilizarea unor instrumente care asigură asigurarea împotriva mişcărilor de preţ între aceste pieţe. Principalele instrumente în acest sens sunt drepturile de transmisie pe termen lung (LTTR) şi tranzacţionarea cu spread-uri de preţ. Reprezentantul Eurelectric a arătat că, pentru a îmbunătăţi acoperirea pe pieţele forward, Comisia Europeană ia în considerare introducerea unor hub-uri virtuale de tranzacţionare în Europa continentală, hub-uri ce ar oferi participanţilor de pe piaţă dintr-o anumită zonă un preţ sintetic bazat pe agregarea diferitelor preţuri zonale ale acestora. Cu toate acestea, Eurelectric consideră că aceste hub-uri suportă mai multe riscuri decât beneficii în comparaţie cu practicile de acoperire existente şi au performanţe mai slabe decât hub-urile fizice existente.

Cillian O'Donoghue a spus: "O lecţie cheie a crizei energetice este că, pe lângă contractele pe termen lung, avem nevoie şi de pieţe forward mai lichide pentru a îmbunătăţi vizibilitatea participanţilor pe piaţa de energie electrică şi pentru a proteja consumatorii. Cu toate acestea, propunerea Comisiei pentru hub-uri virtuale nu va atinge un astfel de obiectiv. O modalitate mai bună de a creşte lichiditatea pe pieţele forward este facilitarea tranzacţionării pe hub-uri fizice, drepturi de distribuţie pe termen lung, fără intervenţii pe piaţă şi reguli de garanţie mai rezonabile".

El a oferit date şi cu privire la cererile de conectare la reţea a noilor investiţii făcute în energia fotovoltaică. Astfel, potrivit informaţiilor prezentate de Cillian O'Donoghue în perioada 2021-2022 ţara noastră a cunoscut o creştere de 748%, situându-se pe locul doi în Uniunea Europeană, după Letonia, care a avut o creştere de 1425%. Cele două state sunt urmate în top 5 de Polonia, cu o creştere de 205% a cererilor de conectare la reţea a capacităţilor de producţie de energie fotovoltaică, Italia cu 162% şi Suedia cu 160%.

Prin prisma acestor date, Cillian O'Donoghue susţine că pentru perioada 2025-2050 este nevoie de investiţii medii anuale de 67 miliarde euro în reţelele de distribuţie, adică dublu faţă de cât se investeşte acum şi că e nevoie de creşterea urgentă a capacităţii de stocare a energiei de la 4 gigawaţi la 117 gigawaţi.

• Soluţii Huawei pentru campusurile universitare şi pentru protecţia centrelor de date

Michael Ma, vicepreşedinte corporativ al Huawei şi preşedinte al managementului portofoliului de produse şi soluţiilor TIC, a descris modul în care inovaţia poate accelera transformarea digitală a Europei - şi modul în care Inteligenţa Artificială ajută la modernizarea unei game largi de industrii.

"La Huawei, ne angajăm să investim în TIC pentru a dezvolta produse şi soluţii de top care pot ajuta la creşterea inovaţiei întreprinderilor şi la avansarea transformării digitale în Europa", a afirmat Michael Ma, care a precizat că partenerii europeni ai companiei chineze vor fi sprijiniţi de aceasta pentru dezvoltarea de soluţii competitive pentru o gamă largă de domenii şi scenarii.

Vicepreşedintele Huawei a prezentat o parte dintre produsele şi soluţiile inovatoare ale companiei în cinci domenii cheie:

- CloudCampus de 10 Gbps de înaltă calitate

- DCN cu disponibilitate ridicată pentru recuperarea centrelor de date în caz de dezastru sau atac cibernetic

- interconectarea centrelor de date de ultra-high speed (DCI)

- Multilayer Ransomware Protection (MRP), o soluţie colaborativă anti-ransomware de stocare în reţea.

Michael Ma a mai afirmat că specialiştii în domeniu se aşteaptă ca în anul 2030 inteligenţa artificială să contribuie cu 16 trilioane dolari la Produsul Global.

• Creşterea competenţelor digitale, prioritate UNESCO

Magdalena Landry, director UNESCO al Biroului Regional European pentru Ştiinţă şi Cultură, a afirmat că amplificarea digitală are nevoie şi de o forţă umană calificată, ceea ce se poate realiza doar prin educaţie, educaţie ce ar trebui să se aplece mai mult, în vederea realizării transformărilor sustenabile, pe dobândirea de competenţe în domeniul STEM (ştiinţă-tehnologie-inginerie-matematică).

Doamna Landry a prezentat într-un panel proiectele derulate de UNESCO în acest sens. Este vorba despre cinci proiecte derulate în Uniunea Europeană, prin participarea a 14 state membre, din care două proiecte sunt derulate în România în parteneriat cu Huawei. Primul - Integrarea şi Susţinerea STEM în Curricula Educaţională -, realizat în parteneriat de UNESCO cu Huawei şi Centrul pentru pregătire avansată şi cercetare în fizică - CIFRA România, se adresează în prima etapă pentru 200 de elevi din trei licee, elevi care vor dobândi competenţe în inteligenţa artificială, în robotică şi în tehnologie, proiect în care sunt implicaţi şi 60 de profesori. În cadrul proiectului vor fi realizate 40 de experimente ce vor privi 4 discipline din domeniul STEM. Al doilea proiect - Gender and Stem Education, realizat de UNESCO în parteneriat cu Huawei, Digital Leadership Institute din Belgia şi Hermann Oberth German International School, se referă la obţinerea competenţelor digitale de 545 persoane, din care 260 vor fi angajate în activităţi de cercetare STEM.

În cadrul evenimentului derulat la Paris, reprezentanţii diferitelor industrii au menţionat modul în care digitalizarea şi cloudul au dus la dezvoltarea afacerilor proprii, fie că vorbim despre firme din domeniul tehnologiei cum ar fi Orange şi Azerion Group, fie că vorbim despre companii care produc şi vând produse de lux, aşa cum este LVMH.

Din relatările acestora am reţinut că viitorul este unul tehnologic, bazat pe digitalizare şi AI, iar cine nu investeşte acum în noile tehnologii, în inovaţie, cercetare şi dezvoltare, riscă să rămână în urmă şi să devină necompetitiv nu doar la nivel global, european, regional sau naţional, ci şi la nivel local.