Industria farmaceutică este la un nivel extrem de ridicat din punctul de vedere al digitalizării, lucru ce a fost generat pe de o parte de evoluţiile apărute în industrie de-a lungul anilor dar şi datorită unor constrângeri legislative ce au fost introduse de Uniunea Europeană, a spus Dan Zaharescu, Director Executiv în cadrul Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
Domnia sa a afirmat: "Vă prezint un studiu de caz foarte interesant şi foarte puţin cunoscut în România. Este vorba despre procesul de implementare a unei directive europene, care şi-a propus să împiedice intrarea medicamentelor contrafăcute în reţelele comerciale legale de vânzare. Practic, implementarea acestei directive a presupus crearea unui sistem european de verificare a medicamentelor - un proiect complet atipic, fiind prima oară când o directivă europeană a fost implementată în mod exclusiv prin intermediul sectorului privat. Industriei farmaceutice - respectiv producătorilor, distribuitorilor şi farmaciştilor - i-a revenit sarcina să implementeze această directivă, să creeze acest sistem european, alături de sisteme naţionale de ridicare a medicamentelor. Iar acest sistem a fost pe deplin funcţional începând cu luna februarie a anului 2019".
Dan Zaharescu a adăugat: "Sistemul european de verificare a medicamentelor presupune existenţa unui hub în care sunt introduse seriile medicamentelor fabricate de către fiecare producător de pe teritoriul Uniunii Europene. Practic, fiecare cutie de medicament are un cod de identificare unic, care se regăseşte în această bază de date europeană, care este replicată la nivel naţional. În clipa în care o cutie de medicament este eliberată unui pacient într-o farmacie, prin scanarea cutiei şi implicit a codului care este imprimat pe ea, se verifică faptul că acea cutie este originală, este autentică şi poate fi eliberată pacientului. Dacă există o reacţie a sistemului care spune că acea cutie este falsă sau că a mai fost eliberată odată o cutie aceeaşi serie, este o alarmă pentru farmacist care trebuie să pună cutia deoparte şi să respecte anumite proceduri de verificare ulterioară (...). Practic, prin acest sistem se împiedică complet accesul medicamentelor contrafăcute în sistemele legale de comercializare a medicamentelor".
• "Pentru noi este extrem de important proiectul Comisiei Europene de creare a unui spaţiu european de date în sănătate"
Director executiv al ARPIM a subliniat că, pentru industrie, este extrem de important proiectul Comisiei Europene pentru crearea unui spaţiu european de date în sănătate.
"Genul acesta de proiect contribuie la îmbunătăţirea schimbului de informaţii şi a accesului la diferite tipuri de date medicale, care pe de o parte sprijină furnizarea de asistenţă medicală pacienţilor - ceea ce noi numim utilizarea primară a datelor - dar aceste date pot fi agregate şi folosite pentru cercetări ştiinţifice în domeniul sănătăţii, chestiuni legate de farmacovigilenţă, etc. Dar este important şi pentru elaborarea politicilor publice în materie de sănătate. Iar aici este ceea ce numim utilizarea secundară a datelor care sunt generate într-un asemenea spaţiu european de date în sănătate", a spus Dan Zaharescu.
Director ARPIM a completat: "De asemenea, de dată recentă este şi planul european de combatere a cancerului, prin crearea unui aşa-numit European Knowledge Centre on Cancer şi a unei European Cancer Imaging Initiative - adică nişte baze de date şi nişte structuri care să conţină informaţii despre domeniul cancerului. Acestea vin atât în sprijinul pacienţilor cât şi în sprijinul specialiştilor, a experţilor din domeniul medical, care pot să interacţioneze, care pot să fie implicaţi în aşa-numitele tumor board-uri (n.r. comisii multidisciplinare de medici ce pot gestiona bolile oncologice) sau în procese de consultare a pacienţilor de la distanţă".
• "Este necesar să avem un proiect la nivel guvernamental care să acopere aspectele esenţiale pentru digitalizare, în sănătate"
În opinia directorului ARPIM, în România trebuie să avem un proiect la nivel guvernamental bine coordonat şi integrat, care să acopere aspectele esenţiale pentru digitalizare, în sănătate.
"Prin PNRR există posibilitatea ca medicii de familie să îşi doteze cabinetele cu echipamente moderne şi care să fie mai apoi integrate în diverse module care să faciliteze accesul pacienţilor la servicii medicale (...). Asemenea finanţări erau posibile şi până acum. Dar, o piedică în calea medicilor, ca să se dezvolte, să îşi ia echipamente suplimentare, este faptul că la nivelul Casei de Asigurări de Sănătate, serviciile pe care ei le pot presta, având competenţe în acest sens, nu sunt decontate. Deci, pe de o parte sunt încurajaţi să investească în echipamente, să îşi dezvolte cabinetele, dar dacă la nivelul Casei de Asigurări de Sănătate serviciile nu sunt decontate practic sunt blocaţi, şi nu pot să mai presteze nici serviciile pentru pacienţi (...). Este nevoie de proiecte integrate cu autorităţie şi cu toţi actorii care trebuie să participe la procesul decizional", a spus Dan Zaharescu.
"În ultimii 25 de ani, în România s-a creat un mediu extrem de ostil dezvoltării industriei farmaceutice"
Directorul ARPIM a afirmat că, în ultimii 20-25 de ani, investiţiile în capacităţi de producţie din industria farmaceutică din ţara noastră au fost "ridicole", iar România nu a înţeles că sectorul poate reprezenta un vector strategic de dezvoltare, atât pe zona industrială cât şi pe zona de cercetare.
"Din păcate, în ultimii 25 de ani, în România s-a creat un mediu extrem de ostil dezvoltării industriei farmaceutice. Avem nişte studii realizate de PricewaterhouseCoopers legate de nivelul investiţiilor în industria farmaceutică în România, în capacităţi de producţie. Totalul investiţiilor cumulate în ultimii 20 de ani nu depăşeşte 200 de milioane de euro, în condiţiile în care piaţa românească în acest moment este de peste patru miliarde de euro. Nivelul investiţiilor este ridicol, pentru că România nu a avut înţelepciunea să înţeleagă că industria farmaceutică este o industrie cu o mare valoare adăugată, care foloseşte mână de lucru supercalificată şi care ar putea să reprezinte un vector strategic de dezvoltare, atât pe zona industrială cât şi pe zona de cercetare. Din păcate batem pasul pe loc de mai bine de 20 de ani - au fost nişte investiţii ale unor mari companii farmaceutice internaţionale care din păcate au fost închise în câţiva ani, iar o companie s-a retras complet din piaţa românească. Trebuie să înţelegem că nu este suficient să ai resursa financiară la dispoziţie dacă nu există şi cadrul necesar, dacă nu sunt eliminate barierele existente la intrarea sau la dezvoltarea unui sector atât de important cum este cel farmaceutic", a spus Dan Zaharescu.