VIDEOCONFERINŢA "DIGITALIZAREA ROMÂNIEI" Industria de software şi electronică - unul dintre principalele motoare ale economiei

Industria de software şi electronică este unul dintre principalele motoare ale economiei româneşti, iar sprijinirea în continuare a acestui sector va impulsiona şi mai mult dezvoltarea ţării noastre. Acesta este mesajul pe care l-au transmis, săptămâna trecută, reprezentanţii industriei de software şi electronică din ţara noastră, în cadrul celei de-a treia ediţii a Conferinţei "Digitalizarea României", eveniment organizat de ziarul BURSA.

Industria IT din România a ajuns să reprezinte 7% din PIB în 2021, cunoscând o dezvoltare accelerată în ultimii ani şi în acelaşi timp devenind unul din sectoarele cele mai importante din perspectiva exporturilor - în acest caz exportul de servicii. Reprezentanţii mediului de afaceri din acest sector au spus că situaţia ar fi fost chiar mai bună dacă autorităţile publice s-ar fi concentrat mai mult pe sprijinirea start-up-urilor din IT şi pe inovare.

Matei Dumitrescu, membru în Consiliul Director al Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), a afirmat că ceea ce ar trebui să intereseze foarte mult autorităţile este diferenţa de potenţial dintre companiile din tehnologie de tip start-up şi companiile din alte sectoare care beneficiază de sprijin.

"Dacă vă uitaţi la evoluţia industriei de IT, care este spectaculoasă - industriile conexe acestei industrii IT au ajuns la 7% din PIB, o pondere mare -, creşterea ei nu mai este atât de accelerată, cum vedem acele curbe de creştere la start-up-urile de tehnologie care în câţiva ani ajung unicorni. Cu cât mai multe start-up-uri în industria noastră, cu atât mai mult împingem dezvoltarea, o accelerăm şi nu avem doar o creştere liniară cum avem acum. Toată ideea este de plus valoare, asta aduc aceste companii", a spus Dumitrescu, adăugând că industria de IT are în continuare o capacitate foarte mare de a executa proiecte şi dispune de resursa umană pentru a răspunde nevoilor pieţei.

Alexandru Borcea, preşedintele Asociaţiei Române pentru Industria Electronică şi Software (ARIES), consideră la rândul său că guvernul a întârziat foarte mult cu dezvoltarea acestui sector, iar acum este necesară alocarea de bani către dezvoltare-cercetare-inovare pentru ca produsele inovative ale viitorului să fie realizate de industria autohtonă şi să fie exportate.

"Din păcate, ţara noastră nu se ocupă cu inovarea. Guvernul nu intervine, nu alocă fondurile necesare pentru cercetare şi inovare. (...) Nu vorbim despre specialişti, pentru că specialişti avem. Vorbim despre necesitatea creării şi, în special, implementării unui cadru legislativ care să sprijine finanţarea cercetării-dezvoltării-inovării şi care să asigure că produsele inovative vor fi realizate de industria autohtonă. Numai aşa vom avea o dezvoltare economică şi o creştere substanţială a exporturilor", a afirmat Borcea.

Totodată, Vlad Stoica, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), a anunţat că instituţia pe care o conduce va începe să lucreze, săptămâna viitoare, la sinteza observaţiilor primite în legătură cu organizarea licitaţiei pentru tehnologia 5G, astfel încât în următoarea lună o să existe o imagine mult mai clară cu privire la perioada de licenţiere şi la taxe. Potrivit acestuia, România şi-a asumat prin PNRR închiderea licitaţiei până la finalul anului.

Acesta a mai spus că ANCOM va elabora un ghid, în următoarele două-trei săptămâni, pentru a explica tuturor celor interesaţi ce aduce nou Codul comunicaţiilor electronice. El a explicat ce înseamnă acest pachet legislativ pentru cetăţeni, care sunt principalele modificări, dar şi principalele beneficii pe care le aduce.

• ALEXANDRU BORCEA, PREŞEDINTELE ARIES: "Companiile din electronică şi software au dublat exporturile"

Mediul privat de afaceri se dezvoltă în domeniul digital fără sprijinul Guvernului, iar acest fapt este demonstrat de creşterea exporturilor de produse electronice şi IT afirmă Alexandru Borcea, preşedintele Asociaţiei Române pentru Industria Electronică şi Software (ARIES).

"În mediul privat, este foarte bine la export. Companiile din ţara noastră, din domeniul electronicii şi software au exportat produse şi servicii în valoare totală de 5 miliarde euro, cu 3 miliarde în plus faţă de anul trecut, şi pentru acest lucru Guvernul şi ministerele din subordine nu au depus niciun efort, în afara acelui program aleatoriu care se numeşte Programul de Promovare la Export. După cum vedeţi, companiile se descurcă, le ducem la internaţionalizare, fac bani mulţi, avem o creştere suficientă, cuprinsă între 20% şi 50% într-un an pe fiecare companie, dar este loc de mai mult, de productivitate mai mare şi chiar de intrarea în piaţă a unor firme sau antreprenori noi", ne-a declarat Alexandru Borcea.

Preşedintele ARIE susţine că dacă mediul privat ar fi beneficiat de sprijinul autorităţilor centrale, inclusiv în capacitatea de inovare, situaţia ar fi fost cu mult mai bună.

"Din păcate, ţara noastră nu se ocupă cu inovarea. Guvernul nu intervine, nu alocă fondurile necesare pentru cercetare, pentru inovare; e tabula rasa în acest domeniu. În schimb, la ras banii pe diferite chestii, autorităţile sunt cele ami bune, dar pentru cercetare-dezvoltare nu găsesc sumele necesare. Din nefericire, rămânem o ţară care este în continuare follower", susţine Alexandru Borcea.

Referitor la dezvoltarea industriei software, preşedintele ARIES a precizat că s-au pierdut aproape 10 ani, deoarece autorităţile centrale au refuzat în prima decadă după 1990 să colaboreze cu mediul privat de afaceri.

"Am făcut o lucrare în 1998-1999 despre cum se face un miliard. Trebuia ca Guvernul să bage 200 milioane dolari în parcurile tehnologice şi ar fi scos un miliard. De atunci a trecut foarte mult, Guvernul nu a făcut nimic, iar miliardul - nu de dolari - de euro s-a făcut cu 10 ani întârziere. La propria lor analiză, toate guvernările au fost frumoase, nemaipomenite, dar în realitate la rezultate a fost o bălmăjeală totală. Ceva de genul hai că la vară va fi cald şi bine şi atât. Au avut bani pentru a sprijini industria, dar i-au risipit în altă parte. Aşa şi acum: ei susţin că sunt bani din PNRR, din exerciţiul bugetar european 2021-2027, dar până acum nu am văzut ceva concret. Lipsă de concreteţe am constatat şi în privinţa cloud-ului guvernamental. Au aruncat în piaţă un cuvânt general, dar fără conţinut real", a arătat Alexandru Borcea.

Preşedintele ARIES a mai spus că pentru realizarea transformării digitale a României şi pentru dezvoltarea industriei de profil este nevoie ca autorităţile centrale să îşi asume responsabilitatea pentru luarea măsurilor care sunt necesare.

"Nu vorbim despre specialişti, pentru că specialişti avem. Vorbim despre necesitatea creării şi, în special, implementării unui cadru legislativ care să sprijine finanţarea cercetării-dezvoltării-inovării şi care să asigure că produsele inovative vor fi realizate de industria autohtonă. Numai aşa vom avea o dezvoltare economică şi o creştere substanţială a exporturilor", a concluzionat Alexandru Borcea. (George Marinescu)

• MATEI DUMITRESCU, MEMBRU CD AL ANIS: "Evoluţia industriei de IT este spectaculoasă"

Evoluţia industriei de IT din ultimii ani este spectaculoasă, iar creşterea numărului de start-up-uri în acest sector ar împinge şi mai mult accelerarea dezvoltarea acestei industrii care a ajuns să reprezinte 7% din PIB, a afirmat Matei Dumitrescu, membru în Consiliul Director al Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS).

Acesta a declarat: "Ce ar trebui să intereseze foarte mult este diferenţa de potenţial pe care companiile de tip start-up din acest sector pot să o aibă faţă de alte companii. Dacă vă uitaţi la evoluţia industriei de IT, care este spectaculoasă - industriile conexe acestei industrii IT au ajuns la 7% din PIB, o pondere mare -, creşterea ei nu mai este atât de accelerată, cum vedem acele curbe de creştere la start-up-urile de tehnologie care în câţiva ani ajung unicorni. Cu cât (avem) mai multe start-up-uri în industria noastră, cu atât mai mult împingem dezvoltarea, o accelerăm şi nu avem doar o creştere liniară cum avem acum. Toată ideea este de plus valoare, asta aduc aceste companii".

Oficialul ANIS a punctat că industria de IT are o capacitate foarte mare de a executa proiecte, dispunând de resursa umană pentru a răspunde unei nevoi a pieţei.

"Avem mult potenţial, avem resursa umană, avem capacitatea de a inova şi de a executa, iar pe piaţa europeană, cel puţin în centrul şi estul Europei, suntem într-o poziţie privilegiată, avem mult mai multe iniţiative, mult mai mulţi oameni, mult mai multe investiţii, putem să creştem accelerat. Când ne comparăm cu Vestul Europei, ei acolo au trecut deja de mult prin filmul nostru, dar ei şi-au rezolvat multe dintre probleme, deci au puţin potenţial de creştere, spre deosebire de noi. La noi mai sunt probleme, trebuie să venim cu soluţii inovatoare", a declarat Matei Dumitrescu.

Dumitrescu a punctat că nu există extrem de multe diferenţe între ce se întâmplă în România şi ce se întâmplă în străinătate. Reprezentantul ANIS a dat exemplu faptul că multe firme au început să dezvolte soluţii digitale de diagnosticare pentru spitalele de stat. Potrivit acestuia, programul Start-Up Nation ar putea fi modificat pentru a favoriza deschiderea de companii de tehnologie.

"Nu este aşa de diferit ceea ce se întâmplă în România faţă de ceea ce se întâmplă în afară. Ca structură suntem tot pe acolo, este o diferenţă de abordare şi poate şi de experienţă. Sunt în contact cu toate ecosistemele majore din Europa, inclusiv din Israel, avem aceleaşi sisteme: investiţie, investiţie directă, în trenduri. Israel, de exemplu: ei au de zeci de ani această metodă de a finanţa start-up-urile, direct sau indirect, prin fonduri de investiţii. Dar deja le este foarte facil, au oameni pregătiţi la nivelul acela, autorităţile trebuie să înţeleagă foarte bine fenomenul, să înţeleagă foarte bine tehnologia şi atunci să poată să decidă rapid. La noi încă se formează această pătură de experţi din nivelul public. Este doar o întârziere pentru că bună-voinţă există. Am văzut ca finanţare că au fost lansate aceste apeluri prin PNRR prin care se alocă zeci de milioane de euro către 20 de fonduri care pot să finanţeze. A durat mai mult la noi decât în alte ţări, este o problemă, dar merge înainte. Sper să existe şi capacitatea de analiză rapidă pentru că ar fi păcat, mai ales în domeniul start-up-urilor, să întârziem. Şi 1 an este foarte mult. Dacă ţi se amână finanţarea este destul de dureros", a spus Matei Dumitrescu.

Acesta a adăugat: "Pot să existe şi există finanţări «non-dilluted», adică finanţări de tip grant. S-au tot întâmplat în ultima vreme. Nu din păcate în domeniul tehnologiei. Toată lumea glumeşte pe tema Start-Up Nation că au fost finanţate de foarte multe ori covrigării şi multe falimentare. Acum am văzut că Start-up Nation este altfel şi că se pune mai mult accentul pe active fizice, pe investiţii în utilaje şi echipamente. Din nou, nu este foarte folositor să ai un bagaj greu de echipamente în spate când tu vrei să faci inovaţie tehnologică. (...) Nu este rău în a apela la mediul privat pentru soluţiile de care are nevoie statul. Aici când vorbim de cloud este o chestie mult mai mare, dar există şi soluţii punctuale (...), companii care fac soluţii super-moderne pentru spitale, care ajută la diagnosticare şi care au intrat în spitale de stat. Lucrează foarte bine şi ajută, totul este mult mai ieftin şi atractiv, dar a durat 1 an şi jumătate ca toţi decidenţii să se alinieze şi să implementeze această soluţie bună pentru toată lumea".

Potrivit oficialului Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii, agricultura este un sector care se poate digitaliza foarte mult pe viitor. De asemenea, Dumitrescu a punctat că digitalizarea României trebuie realizată pe mai multe paliere, inclusiv în rândul companiilor mici şi mijlocii.

"Agricultura se poate digitaliza foarte mult. Înafară de digitalizare şi creşterea productivităţii există şi ceea ce se numeşte crearea de produse cu valoare adăugată din ce în ce mai mare. Asta dă un potenţial care poate fi estimat şi la de 3 ori mai mare, dacă se digitalizează şi se focusează pe produse cu valoare adăugată mai mare. Desigur, bunuri produse prin investiţii care pot fi finanţate prin banii care există, bani europeni şi guvernamentali. Deci se poate în agricultură, dar în IT se poate mult mai mult, există potenţialul ca industria să crească mult-mult mai mult. (...) Digitalizarea României trebuie realizată pe mai multe paliere: se vede la nivelul fiecărei întreprinderi, fiecărui business românesc, sunt companii care nici măcar nu au site. Cu cât fiecare companie din România se va digitaliza, fie că este o pensiune de la munte, fie că este o mare companie din industrie, vor avea o productivitate mai mare. Deci global va fi mai bine pentru toată lumea. (...) Apoi este actorul guvernamental. E mult de lucru acolo şi sper să existe şi dorinţă şi finanţare pentru a se digitaliza tot ce se poate. Există tot felul de lupte, de griji, să fie făcut bine, să nu existe scăpări pentru că mereu este o responsabilitate uriaşă în zona guvernamentală, discuţi despre date şi accesibilitate... Dar ştiu că există o activitate puternică în acest domeniu, de a digitaliza şi partea guvernamentală, de autorităţi", a conchis Matei Dumitrescu. (M.G.)

• VLAD STOICA, PREŞEDINTELE ANCOM: "Ne propunem ca în următoarele două-trei săptămâni să facem un ghid pentru Codul Comunicaţiilor"

Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) îşi propune ca, în următoarele două-trei săptămâni să realizeze un ghid în care să explice ce aduce nou Codul Comunicaţiilor, a spus Vlad Stoica, preşedintele ANCOM.

Domnia sa a afirmat: "A fost un început de vară fierbinte şi interesant pentru noi. Am lucrat la Codul Comunicaţiilor împreună cu Guvernul şi cu toate celelalte instituţii. Mă bucur că avem acest cod, care probabil că este perfectibil, dar categoric rezolvă o mare parte din probleme. Noi, ca autoritate, ne propunem ca în următoarele două-trei săptămâni să facem un ghid atât pentru UAT-uri (n.r. Unităţi Administrativ Teritoriale) cât şi pentru oricine este intersat, în care să explicăm ce aduce nou acest pachet legislativ. Care sunt facilităţile, modalităţile de abordare a unor probleme istorice - de la autorizaţii de construire, etc - punem toate aceste lucruri într-un ghid, într-o broşură, pe care vrem să o disemninăm la nivelul UAT-urilor, a cetăţenilor, pentru ca lucrurile să se înţeleagă mai simplu".

Vlad Stoica a adăugat: "Trebuie să educăm oamenii, trebuie să venim în întâmpinarea lor, pentru că nu toţi sunt de specialitate. Resursele umane contează foarte mult, nu ajung doar device-urile, nu este suficientă doar infrastructura, comunicaţiile. Acestea sunt utilizate de noi toţi. Şi eu învăţ, găsesc aplicaţii noi şi îmi ia ceva timp până când învăţ să le folosesc. Iar noi ca stat trebuie să asigurăm predictibilitate şi, de asemenea, să încercăm să educăm oamenii tot mai bine".

• "Codul Comunicaţiilor oferă mai multă predictibilitate în ceea ce priveşte drepturile de acordare a licenţelor pentru noile tehnologii"

Preşedintele ANCOM a subliniat că, în esenţă, Codul Comunicaţiilor simplifică şi uneşte mai multe acte normative. "Strict cu referire la interacţiunea pe care o are mediul de afaceri cu statul şi la interacţiunea pe care o are cetăţeanul cu statul, este vorba despre simplificarea modalităţii de autorizare în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii în comunicaţii. Integrarea infrastructurii pentru comunicaţii în viitoarele construcţii. De exemplu, când facem o autostradă să includem şi tubulatura pentru cablurile de trasfer de date".

De asemenea, Codul Comunicaţiilor oferă mai multă predictibilitate în ceea ce priveşte drepturile de acordare ale licenţelor pentru noile tehnologii, în sensul că prelungeşte perioada de licenţiere la 20 de ani - nu se mai dau licenţe pe 10 ani, conform preşedintelui ANCOM

"Iar asta dă posibilitatea mediului de afaceri să îşi facă un business-plan pe o perioadă mult mai lungă, un business-plan mai sustenabil. Investiţiile în 5G sunt mult mai ridicate decât cele ale tehnologiilor mai vechi. Operatorii vor trebui să facă investiţii mult mai mari, iar aceste perioade crescute le dau posibilitatea ca investiţiile să fie recuperate mai uşor. Le dau posibilitatea să se autofinanţeze mult mai uşor, etc", a spus Vlad Stoica.

La începutul acestei luni, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat actul normativ pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul comunicaţiilor electronice şi pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării reţelelor de comunicaţii electronice.

• "Nu puteam să demarăm procedurile pentru acordarea licenţelor 5G fără acest Cod al Comunicaţiilor; trebuie ca, atât nevoia statului să fie acoperită, dar şi operatorii să fie încurajaţi să facă investiţii"

În legătură cu licitaţia 5G, preşedintele ANCOM a afirmat că tocmai s-a încheiat perioada în care s-au putut trimite observaţii, iar în scurt timp urmează să se ajungă la o imagine mai clară cu privire la aspecte precum perioada de licenţiere, taxe, astfel încât să se găsească un echilibru între nevoile statului şi cele ale operatorilor.

"Nu puteam să demarăm procedurile pentru acordarea licenţelor pentru noua tehnologie fără acest Cod al Comunicaţiilor. Pentru că deja încălcam nişte directive ale Uniunii Europene (...). În ceea ce priveşte licitaţia în sine, noi am am scos deja spre consultare (n.r. publică) propunerile statului în dialog cu Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (...). am discutat cu operatorii şi am venit cu nişte propuneri. Acum s-a încheiat perioada în care operatorii şi oricine altcineva a putut să trimită observaţii, şi chiar săptămâna viitoare începem să lucrăm la sinteza observaţiilor, să-i chemăm la dialog pe toţi care au avut observaţii şi să argumentăm de o parte care sunt observaţiie pe care ni le asumăm şi pe care le îmbunătăţim, pe care nu putem să ni le asumăm şi să argumentăm de ce. Astfel încât luna următoare să avem o imagine mult mai clară cu privire la perioada de licenţiere, la taxa de licenţiere, taxa de utilizare spectru, astfel încât atât mediul de afaceri cât şi noi, statul, să ajungem la un echilibru. Adică şi nevoia statului să fie acoperită dar şi operatorii să fie încurajaţi să facă investiţii", a spus Vlad Stoica.

• "Trebuie să creăm proiecte sustenabile, adaptate realităţii din România"

Nu în ultimul rând, preşedintele ANCOM a subliniat că, pentru a menţine raportul preţ-calitate pentru serviciile de comunicaţii, care în ţara noastră este printre cele mai bune, sunt necesare proiecte sustenabile, adaptate realităţii din România, fapt care reclamă implicarea statului.

"Infrastructura pe care noi încercăm să o dezvoltăm împreună cu mediul de afaceri, cu operatorii - stă la baza transformării digitale. Trebuie să ne mişcăm în sensul acesta. Din punct de vedere al infrastructurii nu stăm rău în Uniunea Europeană. În România transferul de date este bun, suntem chiar printre premianţi, iar preţurile serviciilor sunt mici. Raportul calitate - preţ este printre cele mai bune. Pentru a încuraja şi menţine calitatea bună şi preţul scăzut, statul trebuie să ajute. Operatorii sunt societăţi comerciale care trebuie să facă profit. Acesta este scopul lor şi este normal să fie aşa. Dar dacă nu îi ajutăm ei nu vor putea să menţină aceste preţuri mici. Aşa că împreună cu Guvernul şi Parlametul, cu operatorii, cu mediul de afaceri, trebuie să lucrăm să găsim cele mai bune soluţii pentru ca banii să se întoarcă în industrie. Avem PNRR-ul care ne asigură mulţi bani pentru zona de infrastructură, comunicaţii, digitalizare. Dar trebuie să creăm proiecte sustenabile, adaptate realităţii din România", a conchis Vlad Stoica. (A.I.)