DIKE-SUPLIMENT DEDICAT ACTIVITĂŢII DE DREPT / ACTIVITATEA JURIDICĂ A AVOCATULUI ÎN PANDEMIE Între efervescenţa legislativă, adaptare şi inovare

Profesia de avocat nu s-a mai confruntat de mult cu asemenea modificări simultane şi esenţiale, precum cele generate de consecinţele inerente pandemiei de coronavirus, în principal de ordin sanitar, economic, social, dar şi legislativ. Fără îndoială, de-a lungul timpului, alături de societate şi umanitate în ansamblul variabilelor sale, profesia de avocat a traversat numeroase perioade dificile, s-a confruntat cu crize politice, economice majore şi de justiţie, a cunoscut revoluţii tehnologice.

În tot acest noian de provocări ale unei lumi aflate sub imperiul imprevizibilului, avocaţii au confirmat că reprezintă garantul apărării drepturilor şi libertăţilor persoanei, fiind un partener al Justiţiei, indispensabil într-un stat de drept. Profesia juridică şi-a confirmat, totodată, funcţia sa socială, fiind pusă în situaţia de a suplini un sis­tem judiciar, în primă fază suspendat şi ulterior profund încercat, transformandu-şi biroul ori locuinţa într-o cameră de gardă sau de urgenţă juridică virtuală.

De altfel, importanţa avocatului şi rolul său central într-un stat de drept, mai ales în situaţii de criză, au fost confirmate şi la nivel legis­lativ, dacă avem în vedere dis­poziţiile OUG nr. 29/ 2020 (art. X, alin. 6) care a interzis, în peri­oada stării de urgenţă, întreruperea activităţii juridice a avocaţilor, sub sanc­ţiunea răs­punderii penale.

Înainte de a face o scurtă trecere în revistă a principalelor provocări cărora trebuie să le facem faţă ca avocaţi în această perioadă, în special din perspectiva activităţii de consultanţă şi a litigiilor civile, trebuie să distingem serviciile de consultanţă de cele judiciare, care necesită prezenţa în faţa instanţelor de judecată.

Activitatea avocaţilor în instanţă a avut în mod clar de suferit, fiind suspendată în mare parte pe perioada stării de urgenţă. În zona de consultanţă, însă, a fost momentul descoperii unui alt mod de lucru, care, la drept vorbind, a devenit foarte constructiv.

• Răspuns la nevoile crescute de informare şi comunicare

Criza sanitară a dus în plan juridic la intensificarea procesului legislativ, absolut normală şi necesară pentru a răspunde unei situaţii exceptionale. În acest context, avocaţii au avut un rol important în aducerea la cunoştinţa publică şi explicarea noilor norme şi realităţi juridice, venind în sprijinul persoanelor fizice şi al companiilor, pentru o mai bună înţelegere a drepturilor şi obligaţiilor lor.

Să amintim că doar în această perioadă au apărut modificări legis­lative esenţiale în ceea ce priveşte funcţionarea societăţilor, in­solvenţa, achiziţiile publice, chiar şi privatizarea companiilor, asistenţa socială şi reglementarea relaţiilor de muncă, aplicarea legislaţiei fiscale, contestarea în jus­tiţie a actelor administrative etc.

• Gestionarea relaţiilor contractuale şi a litigiilor potenţiale

Avocatul a participat mai mult ca înainte la desfăşurarea sau încheierea relaţiilor contractuale în termeni amiabili, la găsirea unui echilibru între imperativul clauzelor contractuale şi dificultăţile de executare din această perioadă. Esenţiale au fost capacitatea de a se adapta rapid şi eficace la modificările legis­lative, dar şi puterea de a anticipa anumite măsuri, totul pentru a putea răspunde concret, clar şi prompt diverselor problematici juridice.

De pildă, este cazul noţiunii contractualiste de forţă majoră şi instituţiei impreviziunii, mecanis­me juridice cărora avocaţii, prima facie, le-au anticipat potenţialul rol în construcţiile contractuale preexistente situaţiei pandemice, dar pe care, acum, au fost chemaţi mai mult decât înainte să le interpreteze, respectiv cărora au trebuit să le găseasca aplicabilitate prin raportare, in concreto, la relaţiile contractuale/comerciale în care se aflau clienţii lor.

Acest rol de mediator între părţile contractante s-a dovedit cu atât mai important, cu cât măsurile luate pentru lupta împotriva pandemiei au avut repercusi­uni semnificative în ceea ce priveşte accesul la justiţie şi, deci, inclusiv asupra soluţionării unor eventuale litigii pe cale judecăto­rească.

Perioada pe care o traversăm este una cu provocari multiple, care are nevoie de soluţii pentru ca activitatea economică să continue în condiţii de siguranţă sau cu riscuri cât mai mici.

Ne gândim, de exemplu, la aspectele ce ţin de securitatea şi sănătatea în muncă, aspecte importante şi până acum, dar care, în contextul crizei sanitare, au căpătat noi valenţe. În acest domeniu a crescut nu doar implicarea responsabililor cu SSM, dar şi aceea a avocatului în adaptarea normelor din interiorul companiilor şi a mijloacelor de respectare a acestora, în punerea efectivă în practică a procedurilor menite să permită continuarea activităţilor. Soluţii au trebuit găsite şi pentru asigurarea unei anumite continuităţi în libertatea de mişcare a personalului, într-un cadru legislativ restrictiv.

Toate aceste provocări au făcut ca profesia de avocat să se concentreze pe ramuri de drept care au căpătat în perioada pandemiei o amploare mai mare decât o aveau înainte : dreptul muncii, securitatea şi sănătatea în muncă, prelucrarea datelor cu caracter personal, în special a celor cu caracter sensibil.

• Digitalizarea şi practica juridică, o provocare abia la început

Pandemia a condus la accelerarea unor procese legislative, cum ar fi de exemplu modificarea legii societăţilor comerciale, dar şi a unor procese administrative necesare în sistemul judiciar, printre care amintim accelerarea digitalizării instanţelor judecătoreşti, a accesului la dosarele electronice, dar şi organizarea la nivel administrativ în scopul reducerii timpului de aşteptare în instanţă.

Astfel, hibernarea procedurală a actului de justiţie activată în perioa­da stării de urgenţă prin suspendarea şedinţelor de judecată a afectat, cel puţin vremelnic, avocatura de litigii...şi totuşi, acest blocaj temporar a deschis calea unei digitalizări a activităţilor instanţelor de judecată.

Cu titlu exemplificativ, câteva dintre soluţiile de digitalizare implementate până în prezent în activitatea judecătorească din Româ­nia, care sunt de bun augur: comunicarea prin mijloace informatice a unor acte de procedură; facilitarea programărilor online; accesul online la dosare; sistemul de video-conferinţă; evidenţa în timp real a şedinţelor de judecată şi a dosarelor în curs de dez­batere.

Acest dinamism juridic, coroborat cu accelerarea digitalizării impusă de contextul pandemic, a revelat şi potenţialul inovator al avocaturii. Astfel, am asistat şi asis­tăm în continuare la fenomenul podcast­urilor, webinarelor juridice, conferinţelor juridice live, asis­tenţei juridice prin video-conferinţă/ zoom/skype sau alte mijloace de comunicare la distanţă.

Avocaţii s-au prevalat de aces­te mijloace, forţaţi de împrejurările sanitare restrictive, însă s-a dovedit că au reuşit să răspundă astfel poate cel mai fidel, atât celerităţii şi dinamismului cu cât contextul legislativ s-a modificat, cât şi nevoilor clienţilor afectaţi sub diverse aspecte juridice de situaţia prezentă.

*•

În concluzie, este mai mult decât evident faptul că pandemia generată de SARS-CoV-2 a "virusat" şi avocatura, prin numeroasele provocări pe care le-a adus cu sine: accesul la justiţie, garanţiile procedurale, aplicarea restricţiilor prin pris­ma drepturilor fundamentale, adaptarea serviciilor avocaţiale şi multe altele.

Ceea ce este însă important este ca avocatul să îşi intensifice implicarea pentru bunul mers al societăţii civile, pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanei, să răspundă efervescenţei şi provocărilor legislative contextualizate de situaţia pandemica şi să facă faţă unei noi provocări care este de abia la început şi care va aduce cu sine noi întrebări şi noi transformări majore: digitalizarea.

Iar, cum spunea Jean-Jaures, "Nu trebuie să ai niciun regret pentru trecut, nicio remuşcare pentru prezent, dar o încredere de neclintit în viitor".