DIKE-SUPLIMENT DEDICAT ACTIVITĂŢII DE DREPT "Când avocaţii declară că nu au încredere în viitor nu este o veste bună"

Reporter: A fost afectată casa de avocatură pe care o reprezentaţi de criza sanitară prin care trecem?

Gheorghe Piperea: În cazul nos­tru, din fericire, nu au fost probleme de reducere a volumului de activitate, dat fiind specificul domeniilor în care suntem specializaţi. Din punct de vedere logistic şi tehnic, au fost şi sunt complicaţii supărătoare - lucrul de acasă în perioada stării de urgenţă, lucrul în ture de când cu "valul doi", programul restrâns şi schimbător, de la zi la zi, al instanţelor, restricţiile de deplasare etc. în legătură cu ceea ce pot vedea pe piaţă, în cazul concurenţilor, s-a văzut un recul major în lunile de început ale pandemiei, apoi s-a văzut o oarecare revenire, ca acum să asistăm la un nou recul major, cauzat de acest "val doi". Dacă măsurile de reducere a costurilor din primăvară (redu­ceri care nu au fost necesare în cazul nostru, şi nici nu au fost impuse) au fost luate mai mult de frică sau prudenţă excesivă, acum reducerile de onorarii şi de personal devin necesare, căci economia s-a prăbuşit în toamnă, în ciuda speranţelor de revenire din timpul verii. Când economia în mod normal are probleme, avocatura (şi, în general, profesiile independente sau liberale) o duce rău; când economia este în criză, avocatura face febră - mai puţin actorii care au ancore bune în clienţi mari, cum ar fi corporaţiile, statul, instituţiile publice, UAT-urile etc. Şi mai puţin cei care se ocupă cu insolvenţa şi cu prevenţia abuzului de putere economică sau politică... Din păcate, marea masă a avocaţilor, organizaţi ca mici afaceri individuale, sunt în stare de dificultate financiară majoră, ca mai toţi titularii de joburi indepente sau de IMM-uri, de altfel. Şi nimeni, absolut nimeni din clasa politică, din cadrul birocraţiei sau din centrul puterii nu îi ia în seamă, în ciuda importanţei esenţiale a acestei porţiuni masive a clasei de mjloc pentru democraţia din România. Nu sunt veşti bune atunci când avocaţii declară că nu o duc bine şi că nu au încredere în viitor...

Reporter: Cum caracterizaţi măsurile adoptate de autorităţi după declararea pandemiei de Covid-19?

Gheorghe Piperea: Haotice, tardive, orientate politic, lipsite total de înţelepciune. Doar PR şi spectacol de duzină pe "feisbuc". Şi multe, multe daune cauzate economiei naţionale - şi aşa în mod patologic dezechilibrată înainte de pandemie (reamintesc ce spuneam chiar în BURSA acum câţiva ani - există câteva zone de dezvoltare urbană şi în rest deşert, există profitabilitate uriaşă şi fiscalizare minimală în zona de Big Tech, Pharma, Finance, în industria agrară şi alimentară deţinută de marile corporaţii ale domeniului şi în comerţul de tip super-market şi în rest faliment). Guvernul a ratat şansa de a pune la punct o legislaţie de urgenţă care să tindă la salvarea afacerilor mici, dar multe, furnizoare de locuri de muncă, iar acum are falimente, şomaj, cos­turi cu protecţia socială extrem de ridicate; din nefericire, criza alimentară, deja dublată de o gravă criză economică, va fi urmată de foamete. Nimeni nu mai produce, lanţurile lungi de aprovizionare s-au rupt (pe motiv de pandemie, care a determinat o vastă mişcare de patriotism naţional în Europa, evident, ratată de România).

În plus, "autorităţile" ar fi trebuit de mult timp să schimbe strategia de prevenţie şi luptă contra pandemiei. În loc de a face lumea să creadă că masca e sigură, că are rezultate în prevenţia răspândirii bolii, autorităţile ar fi trebuit să recomande populaţiei să stea acasă dacă are simptome de boală, să îşi întărească imunitatea, să meargă la muncă şi la şcoală, pentru a-şi recăpăta încrederea în viitor şi entuziasmul de a trăi. Dovedind că, de fapt, sunt "autorităţi", cei care gestionează pandemia au luat cele mai proaste măsuri, dovadă că rata de infectare creşte pe măsură ce se strânge şurubul restricţiilor. Oamenii, cu sau fără restricţii, cu sau fără simptome, s-au procopsit cu virusul, în procente care ar fi fost tot atât de mari şi fără res­tricţii, doar că economia şi viitorul noii generaţii (obligată să facă "şcoala" pe internet) nu ar fi fost compromise.

Reporter: Ce strategie aţi abordat dumneavoastră în cadrul casei de avocatură pentru a depăşi mai uşor această criză?

Gheorghe Piperea: Ne-am păstrat tonusul, ne-am împrospătat echipa (fără a trimite pe cineva acasă şi fără a reduce onorariile), ne-am "agitat" un pic mai mult în spaţiul virtual, dar am continuat să fim noi înşine, adică specialiştii în insolvenţă, protecţia consumatorilor, banking, societăţi, fiscal, am continuat să fim litiganţii care nu doar scriu şi susţin cereri şi acţiuni în justiţie, ci şi scriu cărţi de procedură. Am dezvoltat arii de activitate în care în anii anteriori eram mai puţi prezenţi - concurenţă, dreptul muncii şi securităţii sociale sau achiziţii publice. Strategia, de fapt, a fost insistenţa de a ne păstra calmul, de a nu ne panica, de a continua să existăm şi să ne comportăm aşa cum ne ştie lumea, iar lumea a primit, astfel, o ancoră, un stâlp pe care să se poată baza în această derivă pe mare în care am fost aruncaţi. Am încercat să fim un fel de safe harbor pentru clienţii noştri - se pare că, până acum, am reuşit.

Reporter: Ce schimbări aţi observat în piaţa de avocatură?

Gheorghe Piperea: Au cres­cut mult ca volum cazurile ce ţin dreptul social (muncă şi securitate socială), de fiscal, de concurenţă şi, desigur, de protecţia consumatorilor şi insolvenţă. A scăzut foarte mult cererea în domeniul imobiliar, al energiei, al fuziunilor şi achiziţiilor.

Cele mai multe cazuri - cel puţin aşa cum pot eu percepe - au fost în domeniul contravenţiilor (sunt minim 300.000 de astfel de speţe pe rolul instanţelor, îndreptate contra sancţiunilor aplicate pentru încălcarea regulilor legis­laţiei pandemice), al executărilor silite, al insolvenţelor, al contractelor de muncă, al pensiilor şi al alocaţiilor pentru copii.

Reporter: Cu ce dificultăţi vă confruntaţi în ultima perioadă?

Gheorghe Piperea: Dificultăţile cauzate de reglementările şi "autorităţile" pandemice, desigur, dar şi exagerările unor preşedinţi de instanţe sau judecători care fac exces de zel în aplicarea regulilor de "prevenţie" a pandemiei, dar şi dificultăţi rezultate din situaţia economică precară a unora dintre clienţii noştri, ceea ce determină, de exemplu, întârzieri mari în încasarea facturilor. Dar, pe moment, aceste dificultăţi sunt gestionabile - cu un volum dublu de muncă şi un consum sporit de nervi...

Reporter: Cum apreciaţi că a evoluat piaţă bancară în ultimii ani? Consideraţi că băncile şi-au îmbunătăţit contractele încheiate cu clienţii? Au dispărut clauzele abuzive din contracte?

Gheorghe Piperea: Aparent, piaţa bancară a dus-o bine în ultimii ani - e suficient să observaţi cifra creditelor în derulare, profitul anual care nu a scăzut sub un miliard de euro, faptul că anul acesta totalul creditelor în derulare (circa 415 miliarde lei) a depăşit, pentru prima dată în ultimii 13 ani, totalul depozitelor bancare (aproximativ 300 miliarde lei). Dar este o aparenţă. Sunt grave dezechilibre pe piaţă. Băncile nu dau decât credite statului (numai anul acesta a fost vorba de circa 130 de miliarde de lei) sau credite garantate de stat (Prima Casă). Pe de altă parte, băncile au amânat scadenţele la credite în mai mult de 320.000 de contracte, iar debitorii nu sunt acum într-o poziţie financiară mai bună decât acum opt luni, când s-a recunoscut (informal şi neoficial) pandemia. Sunt sute de mii de IMM-uri care au intrat sau vor intra curând în faliment şi milioane de şomeri în devenire - iar aceştia sunt, într-un fel sau altul, debitori la bănci. În primul semestru al anului 2021 vor veni nişte scadenţe care vor face prăpăd, căci nu vor putea fi plătite. De-abia atunci sistemul bancar va trebui să ia contact cu realitatea faptului că nu au finanţat economia, ci statul paternalist. Deci nu, activitatea bancară nu a evoluat, a stagnat, s-a blocat în "modelul" economic al anului 2009, desenat de FMI şi înghiţit pe nemestecate de guvern. Dacă şi-au îmbunătăţit băncile contractele cu consumatorii? În măsura în care au fost eliminate din contract clauzele care erau atacate în justiţie, în procesele colective din anii 2010-2014, da, se poate spune că aceste contracte s-a îmbunătăţit. Dar au rămas multe alte clauze abuzive nesancţionate, iar majoritatea băncilor le-au păstrat - e cazul clauzei de risc valutar sau al clauzei de dobândă care variază după Robor, care este în sine o modalitate de manipulare a pieţei banilor faţă de care "autorităţile" au închis ochii mereu. Ca să nu mai vorbim de nenumăratele practici comerciale incorecte, sancţionate de ANPC, dar încă utilizate de bănci contra consumatorilor, de vreme ce justiţia încă nu s-a pronunţat definitiv asupra lor (cunoaşteţi, desigur, cazul raiffeisen­leaks).

Reporter: Vă mulţumesc!