DIKE-SUPLIMENT DEDICAT ACTIVITĂŢII DE DREPT / INTERVIU CU RĂZVAN HORAŢIU RADU: "Nivelul de coerenţă a legislaţiei lasă mult de dorit"

Reporter: Suntem la 25 de ani de servicii notariale şi avocaţiale moderne. Ce presupune acest lucru?

Răzvan Horaţiu Radu: Vorbim de un sfert de secol care a dus la modernizarea celor două profesii liberale. Au fost elaborate noi baze legale care să fundamenteze atât organizarea şi exercitarea profesiei de avocat cât şi pe cea notarială. Totodată, s-au pus bazele unor institute de specialitate pentru cele două profesii, Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Formarea Avocaţilor, unde am onoarea să fiu formator de aproape 10 ani şi Institutul Notarial Român, care să asigure formarea profesională a avocaţilor şi notarilor. În plus, o dată cu integrarea României în Uniunea Europeană, cele două profesii, aliniate atât la nivel legislativ, cât şi al practicii standardelor Uniunii,s-au integrat rapid pe piaţa serviciilor europene. Practic, putem spune că integrarea în UE s-a realizat cu succes atât în ce priveşte piaţa avocaturii, cât şi cea notarială. Pe de altă parte, a fost şi o perioadă de multiple transformări pentru sistemul judiciar în ansamblu, o perioadă zbuciumată.

Reporter: Ce aţi reproşa sistemului juridic, în acest moment?

Răzvan Horaţiu Radu: Sistemul judiciar în ansamblu este dependent de legislativ şi executiv. Chiar dacă puterea judiciară este consacrată la nivel constituţional ca fiind independentă, ea este, însă, dependentă de modalitatea de elaborare a legilor şi de calitatea acestora, dar şi de modul cum puterea legislativă şi executivă se raportează la ea. Din păcate, nivelul de coerenţă a legislaţiei lasă mult de dorit, iar abordarea legislativului şi executivului faţă de sistemul judiciar nu este întotdeauna loială, după cum s-a putut observa cu precădere în ultimii ani. Exemple de oferit în acest sens sunt numeroase. M-aş rezuma însă la atacurile concertate asupra procurorilor şi judecătorilor, despre care nu ştim încă dacă au încetat sau la desele conflicte de constituţionalitate ce implicau şi puterea judiciară şi care păreau să aibă alte obiective decât cele asumate public. Toate acestea sunt de natură să aducă gravă atingere credibilităţii instituţiilor din sistemul judiciar, în ansamblu, şi încrederii cetăţeanului în justiţie. În plan internaţional, greu vor putea fi şterse din mentalul colectiv cruciadele duse împotriva procurorilor şi judecătorilor care, pe alocuri şi în alte forme mult mai subtile şi neasumate public, încă mai continuă.

Privind în ansamblu sistemul judiciar, cred că, preponderent în ultimii ani, a lipsit o cooperare loială între profesii, cooperare bazată pe respectarea statutului fiecăreia dintre ele. Am putut asista la numeroase tensiuni sau chiar lupte, mai mult sau mai puţin vizibile în spaţiul public, între avocaţi şi magistraţi, între procurori şi judecători sau chiar în interiorul acestor profesii. Multe şi-au avut originea inclusiv în atitudinea celorlalte puteri faţă de sistemul judiciar în ansamblu, aici incluzând şi avocaţii întrucâ nici ei nu s-au bucurat întotdeuna de respectul cuvenit din partea celorlate puteri ale statului. Or, lipsa de coeziune între diferitele profesii care alcătuiesc sistemul judiciar în ansamblu nu poate duce la progres.

Un alt aspect important ce ar trebui menţionat este acela al lipsei unui leadership corespunzător. În profesiile juridice, orgoliile sunt foarte mari, proporţionale cu nivelul de pregătire şi independenţă al actorilor care îl compun. Lipsa unor lideri puternici, credibili care să asigure coeziunea atât la nivelul intern, cât şi în relaţia cu celelalte profesii este de natură să ducă atât la naşterea unor tensiuni, cât şi la degringolada profesiei respective. Notarii pare că au făcut excepţie de la această regulă tristă şi au trecut mai liniştit peste acest sfert de secol zbuciumat. Nu trebuie însă ignorat faptul că ei au beneficiat de o conducere stabilă, credibilă şi necontestată în spaţiul public. De asemenea sistemul expertizelor judiciare şi performanţa experţilor judiciari pot fi substanţial îmbunătăţite.

Nu în ultimul rând, poate ar trebui menţionată şi impostura din învăţământul juridic, transformarea unor universităţi de stat sau private în fabrici de diplome, ceea ce a dus la scoaterea unor absolvenţi pe bandă rulantă şi la o inflaţie de jurişti pe piaţa muncii, cu efecte negative asupra calităţii actului profesional.

Reporter: Unde se încadrează domeniul nostru juridic pe harta europeană a justiţiei?

Răzvan Horaţiu Radu: România este pe deplin integrată pe harta judiciară europeană. Din fericire, există numeroase vârfuri la nivelul tuturor profesiilor juridice din România. Calitatea serviciilor judiciare oferite de avocaţii români a permis dezvoltarea multor investiţii şi afaceri, mulţi avocaţi români au avut succes la nivelul instanţelor internaţionale ajutând la dezvoltarea jurisprudenţei acestora, fie că vorbim de CEDO, CJUE sau instanţele arbitrale, judecătorii din România au adresat multe întrebări preliminare foarte bune Curţii de la Luxemburg şi au demonstrat o foarte bună cunoaştere a dreptului Uniunii Europene şi exemplele pot continua. Profesori din România predau constant în calitate de invitaţi la numeroase universităţi europene şi participă la activităţi ştiinţifice şi de cercetare. Pe scurt, avem mulţi practicieni şi teoreticieni din România care se bucură de recunoaştere internaţională, întrucât se ridică la nivelul omologilor din alte state europene şi toate aceste performanţe individuale conjugate au dus la integrarea sitemului juridic românesc în ansamblu în harta Europei.

Reporter: Ce credeţi că lipseşte pentru ca ţara noastră să aibă un sistem juridic performant?

Răzvan Horaţiu Radu: O legislaţie corespunzătoare, sprijin constant din partea executivului, coerenţă între profesii, lideri puternici şi credibili, un învăţământ juridic adaptat nevoilor practice şi, deşi lista poate continua, cred că rezolvarea fie şi parţială a acestor probleme ar creşte performanţa sistemului judiciar în ansamblu.

Reporter: Cum caracterizaţi practica instanţelor din ţara noastră în domeniul bancar?

Răzvan Horaţiu Radu: Dezvoltarea sistemului bancar în România postrevoluţionară a dus şi la apariţia unor litigii în instanţe. Parte din legislaţia bancară face parte din aquis-ul European ,aşa încât am avut parte de numeroase cauze în care s-au adresat întrebări preliminare şi Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Curtea a oferit interpretări la solicitarea instanţelor din România. Deşi interpretările Curţii veneau în sprijinul consumatorilor, nu întotdeauna instanţele au aplicat legislaţia europeană în acest spirit. Din aceste motive există şi o lipsă de unitate a practicii în materie iar unele probleme divergente încă nu şi-au găsit o soluţionare unitară.

Reporter: Având în vedere contextul actual, credeţi că ar putea exista procese online?

Răzvan Horaţiu Radu: Posibilitatea desfăşurării unor procese online ar fi trebuit să existe deja în România. Era contemporană ne oferă suficiente oportunităţi. Estonia, o ţară mult mai mică decât România, are un sistem de digitalizare în justiţie foarte avansat şi am fi putut învăţa din exemplul ei. Din păcate, nici după nouă luni de pandemie cetăţeanul român nu a fost ajutat prin oferirea posibilităţii de a participa la procedura de judecată exclusiv de la distanţă. Judecătorii, procurorii, avocaţii au cerut în mod repetat acest lucru. Pe de o parte era necesară modificarea legislaţiei, aspect care nu s-a petrecut, pe de altă parte asigurarea dotărilor necesare. Iată că şi la astfel de exemple mă refeream anterior când am afirmat că sistemul judiciar în ansamblu nu a beneficiat de sprijinul şi loialitatea celorlalte puteri ale statului. Cred că şi după ce va trece pandemia, digitalizarea justiţiei va rămâne un deziderat, în ciuda numeroaselor proiecte care există în special pe hârtie sau la nivel de promisiuni. Este mare păcat, având în vedere ce resursă umană competentă există în România în domeniul IT.

Reporter: Cum apreciaţi logistica şi, respectiv, resursa umană din domeniul juridic? Avem suficienţi specialişti şi infrastructura optimă pentru a servi solicitărilor existente?

Răzvan Horaţiu Radu: În domeniul judiciar, în general, avem foarte mulţi jurişti de top. Cu riscul că voi deranja, îmi permit să fac câteva afirmaţii mai îndrăzneţe, întrucât am avut şi am contacte nemijlocite atât cu studenţii la Drept, cât şi cu avocaţii şi magistraţii din România sau din alte state. România are mulţi profesori, avocaţi, magistraţi de top deplin integraţi din punct de vedere profesional atât la nivel naţional, cât şi internaţional. Aş spune metaforic că avem o elită profesională ce ne-a ajutat să ne integrăm repede pe harta Uniunii Europene. Existenţa unor examene dificile de admitere în profesie, existenţa unor institute de pregătire profesională, pregătirea individuală asiduă au dus la formarea unor avocaţi, magistraţi, notari care se ridică la nivelul profesional al omologilor lor din alte state europene. Provocările şi practica din România i-au ajutat în acest sens permiţându-le să facă faţă cu brio la orice comparaţie cu alţi profesionişti ai dreptului din alte ţări. Pe de altă parte, cum subliniam şi mai sus, inflaţia de absolvenţi de drept nu foarte bine pregătiţi de pe piaţa românească duce la o scădere a calitatăţii activităţii juridice în ansamblu şi a încrederii în profesiile juridice în general şi îi pune în umbră relizările.

Reporter: Unde vedeţi piaţa de avocatură în următorii zece ani?

Răzvan Horaţiu Radu: Acolo unde îi este locul, integrată deplin calitativ şi concurenţial, pe harta Uniunii Europene.

Reporter: Vă mulţumim!