DIKE-SUPLIMENT DEDICAT ACTIVITĂŢII DE DREPT "Principala noastră preocupare - identificarea soluţiilor pentru digitalizarea profesiei de notar public"

Reporter: Suntem la 25 de ani de activitate notarială modernă. Ce în­seamnă acest sfert de secol pentru domeniul în care activaţi şi ce presupune mai exact activitatea modernă a unui notar?

Viorel Mănescu: În primul rând doresc să vă felicit pentru iniţiativa de a dedica un întreg supliment al ziarului dumneavoastră activităţii de Drept, toate acestea în contextul aniversării a 25 de ani de activitate modernă atât în domeniul notarial, cât şi în cel avocaţial.

Profit de această ocazie şi doresc să vă mulţumesc pentru posibilitatea acordată de a mă putea adresa cititorilor publicaţiei dumneavoastră, dar în egală măsură şi să mulţumesc tuturor celor care au apelat în aceşti 25 de ani la serviciul notarial, pentru că numai datorită legăturilor strânse şi încrederii de care notarul s-a bucurat în relaţia cu cetăţeanul, ca beneficiar al serviciilor notariale, am putut dezvolta şi moderniza această profesie. Nu în ultimul rând, doresc să transmit cele mai alese gânduri colegilor avocaţi care marchează tot 25 de ani de profesie avocaţială sub semnul modernismului şi să îi asigur de tot sprijinul şi colaborarea noas­tră în realizarea pe viitor a unor proiecte care sa vină în sprijinul cetăţeanului şi a menţinerii unui echilibru juridic, element deosebit de esenţial în arhitectura statului de drept.

Pentru a va putea răspunde la aceas­tă întrebare trebuie să facem o mică retrospectivă a activităţii pe care o desfăşurau notarii de stat înainte de anul 1995. Astfel, între anii 1953-1995 activitatea notarială a fost desfăşurată de către notarii de stat în calitate de angajaţi ai Ministerului Justiţiei.

Data de 17 noiembrie 1995 marchea­ză în timp momentul aplicării efective a dispoziţiilor Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, intrate în vigoare încă din luna mai, prin începerea activităţii foştilor notari de stat ca şi notari publici, în cadrul acestei forme moderne de organizare, în acord cu procesul mai larg de modernizare a ţării, accelerat prin evenimentele care au avut loc în anul 1989. Elaborarea acestui act normativ a avut în vedere atât tradiţia notariatului public, care a funcţionat anterior în Bucovina şi Transilvania, dar şi necesitatea de a rezolva inconvenientele practice ale organizării profesiei sub forma notariatelor de stat care în aceea perioadă de efervescenţă juridică şi legislativă nu mai putea ţine pasul cu realităţile sociale. Mă refer aici la o creştere exponenţială a numărului de tranzacţii imobiliare şi mobiliare generate de legile de constituire şi res­pectiv, de reconstituire a dreptului de proprietate, dar şi de legislaţia în materia privatizării fostelor societăţi cu capital de stat. Infrastructura folosită pentru desfăşurarea activităţii, dar şi resursa umană existentă la acea dată deveniseră insuficiente pentru des­făşurarea în condiţii normale a acestei activităţi extrem de importante pentru societate. Cu toţii ne amintim sau putem să ne reamintim recitind presa vremii , despre aglomerările de pe holurile notariatelor de stat, despre cozile interminabile şi întârzierile în rezolvarea problemelor de natură juridică de către notarii de stat, aspecte care au generat nenumărate nemulţumiri cetăţenilor care erau nevoiţi să aştepte foarte mult timp pentru încheierea unui act sau proceduri notariale.

Prin urmare, intrarea în vigoare la 17 noiembrie 1995 a Legii 36/1995 a fost momentul de trecere la etapa modernă a acestei profesii, în sensul că dacă până la această data au existat în ţară circa 100 de notariate de stat, după această dată cei 448 de foşti notari de stat au devenit notari publici, des­chizându-şi pe cheltuiala lor propriile birouri notariale, lăsând astfel la alegerea cetăţeanului căruia dintre birouri să se adreseze.

Notariatul modern este caracterizat atât prin creşterea numărului de biro­uri notariale, creşterea numărului de notari publici (în 1995 la nivel naţional erau 448 de notari în prezent sunt 2480 de notari care îşi desfăşoară activitatea în 1800 de birouri notariale) şi, nu în ultimul rând, calitatea şi siguranţa serviciilor prestate. Astfel, cetăţeanul şi-a redus considerabil timpii de aşteptare pentru încheierea unui act sau procedură notarială, notarul public obţinând în numele lui anumite acte de la autorităţi, aspect care îl scuteşte pe acesta de parcurgerea unor drumuri inutile , fără a mai vorbi şi de climatul în care aceste acte se instrumentează, în sensul că participanţii la actul notarial de bucură de confidenţialitatea discuţiilor purtate în cadrul biroului notarial.

Reporter: Ce a adus bun aceşti 25 de ani si cu ce provocări va confruntaţi?

Viorel Mănescu: În opinia noastră, cel mai bun lucru care s-a întâmplat în cei 25 de ani de notariat public modern este faptul că am reuşit să păstrăm încrederea pe care cetăţeanul ne-a acordat-o apelând la serviciile noastre în toată această perioadă. Acest fapt este confirmat şi de sondajul de opinie realizat la nivelul anului trecut cu un institut de prestigiu indică faptul că 91% dintre cei chestionaţi consideră că profesia de notar public în societate este destul de importantă sau foarte importantă, iar 72% au declarat că ,dintre profesiile juridice, în aceea de notar au cea mai mare încredere.

În ceea ce priveşte provocările pe care le avem în vedere în prezent, trebuie să arătăm că apariţia intempestivă a pandemiei cu Covid 19 ne-a determinat să impulsionăm şi să accelerăm ritmul implementării la un nivel şi mai avansat a noilor tehnologii în activitatea notarială. Astfel, am creat la nivelul Uniunii o strategie care a fost aprobată de către Consiliul Uniunii, iar în prezent implementarea acesteia se des­făşoară pe două paliere şi anume, în primul rând, armonizarea legislaţiei cu realităţile actuale şi aici mă refer la modificarea şi completarea Legii 589/2004 privind activitatea notarială electronică şi, în al doilea rând, realizarea unor studii de către societăţii acreditate de către Agenţia de Digitalizare a României, care să ne sprijine în alegerea celor mai bune soluţii în procedura de autorizare a notarilor publici care vor desfăşura activitatea notarială electronică .

Nu vă ascund că suntem în discuţii destul de avansate şi cu reprezentanţii Agenţiei de Digitalizare a României în vederea identificării unor soluţii pentru ca notarii publici să aibă acces la bazele de date gestionate de administraţiile publice centrale şi locale în vedere obţinerii informaţiilor necesare pentru încheierea în condiţii de maximă siguranţă a actelor şi procedurilor notariale.

În paralel cu acest proiect , la nivelul Centrului Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale Notariale -INFONT (CNARNN-INFONOT) se află în faza de testare o platformă de gestiune a activităţii biroului notarial, denumită I-NOT, pilon de bază în digitalizarea activităţii notariale. Această aplicaţie va veni în sprijinul notarilor în procesul firesc de trecere de la actul notarial pe suport de hârtie la actul notarial digitalizat începând din luna ianuarie 2021 şi va permite o interconectare facilă cu alte platforme publice, pentru accesul notarilor la informaţiile necesare încheierii actelor notariale pe suport electronic.

Reporter: Cum se implică Uniunea Notarilor pe piaţa de profil?

Viorel Mănescu: În primul rând doresc să precizez că nu avem o piaţă de profil, întrucât în opinia noastră activitatea notarială nu se încadrează în sfera serviciilor comerciale, din acest motiv nu putem vorbi de o piaţă de profil. Fiind o profesie reglementată, aspectele privind statutul notarului public şi modul de exercitare al activităţii sunt în mod clar prevăzute la nivelul legii. În ceea ce priveşte implicarea Uniunii în activitatea notarilor, precizăm că Legea 36/1995 prevede modul în care Uniunea îşi realizează obiectivele din domeniile sale de activitate, această instituţie având următoarele funcţii:

a) de strategie, prin stabilirea direcţiilor de dezvoltare şi modernizare a activităţii notariale;

b) de reglementare a activităţii, prin norme terţiare specifice, prin care se asigură, în conformitate cu strategia adoptată, punerea în aplicare a legislaţiei în domeniul notarial şi realizarea cadrului juridic subsidiar specific;

c) de reprezentare pe plan intern şi internaţional a notarilor publici;

d) de îndrumare, sprijin şi control al activităţii profesionale a notarilor publici, în aplicarea corectă a prevederilor legale în domeniul notarial;

e) de administrare a patrimoniului propriu.

De asemenea, în exercitarea funcţiilor care îi revin, Uniunea poate colabora cu autorităţile şi instituţiile publice, cu alte persoane juridice de drept public sau privat, române ori străine, pentru realizarea unor obiective de interes comun, corespunzătoare domeniului său de activitate.

Reporter: Ce sfaturi le puteţi oferi celor care doresc să devină notari publici? Mulţi tineri se orientează exclusiv în funcţie de partea materială...

Viorel Mănescu: Exercitarea cu succes a acestei profesii presupune un bagaj serios de cunoştinţe juridice din toate domeniile dreptului. Fiind o profesie al cărei exerciţiu implică autoritatea statului, cei care doresc să devină notari trebuie să ştie că exercitarea profesiei de notar implică şi o răspundere pe măsură. Secretul longevităţii în această profesie constă, în opinia mea, în respectarea cu stricteţe a legii, perfecţionarea constantă a cunoştinţelor profesionale şi nu în ultimul pentru a fi un notar bun trebuie să iubeşti oameni, pentru că numai aşa poţi să empatizezi cu problemele pe care aceştia le au, putând găsi soluţiile legale adecvate.

Reporter: Diferă activitatea unui notar din România de aceea a unuia din Spania sau Italia? Care sunt preocupările comune ale notarilor la nivel european?

Viorel Mănescu: În ceea ce priveşte sistemul de drept care guvernează aceste notariate din spaţiul european, cu câteva excepţii - Marea Britanie, Norvegia, Suedia - precizăm că acesta este identic , fiind bazat pe sis­temul de drept latin în care solemnitatea procedurilor şi nivelul ridicat de reglementare joacă un rol esenţial. Cu siguranţă că în ceea ce priveşte competenţele notarilor acestea sunt diferite , în funcţie de modul în care autorităţile statului au dorit să le delege.

Principala preocupare atât la nivel european, cât şi mondial constă în identificarea celor mai bune soluţii în ceea ce priveşte digitalizarea profesiei de notar public, preocupări impulsionate şi de declanşarea la nivel global a pandemiei Covid-19. Prin urmare, la nivelul organizaţiei profesionale constituită din notariatele ca funcţionează la nivel european , s-au creat grupuri de lucru formate din notari şi alţi specialişti care analizează sistemele drept din fiecare stat membru încercând sa identifice cele mai bune soluţii tehnice în materie de digitalizare. Astfel, orice mijloc tehnologic utilizat de notariat drept instrument în exercitarea funcţiilor sale trebuie să permită notarului să îndeplinească sarcinile sale de garantare a controlului capacităţii/ discernământului utilizatorilor săi, secretul profesional şi protecţia datelor utilizatorilor.

Reporter: Din punctul de vedere al profesiei de notar, ce modificări ar mai trebui aduse legislaţiei din domeniu?

Viorel Mănescu: Ca orice legislaţie şi legislaţia notarială este perfectibilă, motiv pentru care atât în urma controalelor profesionale efectuate, a discuţiilor purtate cu colegii notari, cât şi din sesizările primite de la autorităţi şi cetăţeni, analizăm în permanenţă dis­poziţiile legale care ne reglementează activitatea, perfecţionarea legislaţiei reprezentând un deziderat permanent pentru instituţia noastră.

În prezent, în materie legislativă lucrăm la elaborarea unui proiect de modificare şi completare a Legii 589/2004 privind activitatea electronică notarială, proiect care vizează crearea posibilităţii întocmirii actelor şi procedurilor notariale pe suport electronic, precum şi posibilitatea interconectării notarilor publici cu bazele de date ale administraţiei publice centrale şi locale. După finalizarea proiectului urmează să purtăm discuţii, în vederea promovării, atât cu Autoritatea pentru Digitalizarea României, cât şi cu Ministerul Justiţiei.

Reporter: Se poate vorbi despre un notar de succes şi unul cu o activitate mai puţin reuşită?

Viorel Mănescu: Din prisma satis­facţiilor profesionale apreciez că nu ar trebui să folosim asemenea termeni de comparaţie, întrucât eu consider că atâ­ta timp cât cetăţeanul care a încheiat în biroul tău un act sau o procedură notarială, revine după un anumit timp pentru alte acte sau proceduri sau te recomandă şi altor cunoscuţi, activitatea desfăşurată poate fi considerată de succes. Prin urmare, barometrul succesului sau insuccesului activităţii notariale este dat de cele mai multe ori de gradul de satisfacţie al cetăţeanului faţă de serviciul notarial prestat şi soluţia legală dată acestuia.

Reporter: Cum trec notariatele prin perioada de criză produsă de pandemie şi cum este afectată activitatea lor de această criză?

Viorel Mănescu: Din punct de vedere economic, la fel ca şi la ceilalţi profesionişti, există notari a căror activitatea fost afectată mai puţin , dar şi notari ale căror venturi au scăzut dramatic în perioada pandemiei. Pe lângă toate acestea mai există şi riscul infectării cu acest virus, pentru că aşa cum ştiţi atât în perioada stării de urgenţă, cât şi ulterior pe durata stărilor de alertă, birourile notariale au fost deschise în permanenţă, notarii asigurând func­ţionarea neîntreruptă a acestui serviciu public.

Reporter: Ce modificări aţi observat în activitate (sunt segmente unde a scăzut cererea serviciilor sau, dimpotrivă, segmente unde numărul solicitărilor au crescut)?

Viorel Mănescu: Din analiza situaţiilor statistice furnizate de notari nu putem spune ca am identificat modificări semnificative ale cererii de servicii notariale, acestea fiind în marja normală de creştere , respectiv scădere de la o lună la cealaltă lună. A existat o creştere mai semnificativă pentru anumite acte şi proceduri după încetarea stării de urgenţă în special în materie imobiliară, deoarece, în principal, s-au putut finaliza unele tranzacţii care s-au întrerupt din cauza masurilor de izolare luate de autorităţi. Dimpotrivă, unele proceduri importante cum ar fi, de exemplu succesiunile, au scăzut într-un număr considerabil .

Reporter: Din ce domeniu vin acum cele mai multe solicitări?

Viorel Mănescu: În general au fost multe solicitări în ceea ce priveşte întocmirea unor procuri şi a unor acte necesare pentru valorificarea unor drepturi sociale.

Reporter: Cu ce dificultăţi vă confruntaţi tot mai mult în ultima perioadă?

Viorel Mănescu: Principalele dificultăţi sunt cele generate de efectele pandemiei şi riscurile la care se supun notarii prin interacţiunea cu persoane posibil infectate, dar şi lipsa unei infrastructuri informatice din partea autorităţilor statului care să permită notarului obţinerea online, în numele cetăţeanului, a unor documente necesare încheierii unor acte şi proceduri notariale.

Reporter: Ce consideraţi că ar trebui modificat la legea după care activaţi?

Viorel Mănescu: În prezent, Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România - UNNPR contribuie la realizarea unui proiect cu finanţare europeană, derulat de CSM în parteneriat cu Secretariatul General al Guvernului prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă. Proiectul îşi propune, în principal, să elimine factorii care conduc la supraîncărcarea instanţelor de judecată prin reducerea sau înlăturarea dosarelor repetitive, iar Uniunea participă la acest program prin notari publici care au calitatea de experţi externi în cadrul proiectului sus-menţionat. Contribuţia reprezentanţilor UNNPR la obţinerea rezultatelor propuse urmăreşte degrevarea instanţelor prin elaborarea de politici publice (proceduri, instrumente) care sa stimuleze soluţionarea alternativă a dis­putelor in materie civila, sens in care vor fi analizate cerinţele actuale privind soluţionarea alternativă , modul şi întinderea pe care mecanismele de soluţionare alternativă a disputelor le au în alte jurisdicţii din Uniunea Europeana şi se vor elabora propuneri de reglementare şi instrumente de aplicare a acestora, inclusiv prin modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr.36/1995.

De asemenea, aşa cum am precizat pe parcursul interviului, se impune şi modificarea Legii 589/2004 privind activitatea electronică notarială ca urmare a digitalizării activităţii notariale. Prin urmare, dezideratul nostru în materie de digitalizare este acela de a reuşi să ne interconectăm cu întreaga administraţie a statului , astfel încât să putem reduce costurile şi timpii de răspuns la solicitările cetăţenilor, iar actului notarial dematerializat să poată fi transmis în condiţii de siguranţă către autorităţii pentru îndeplinirea tuturor procedurilor prevăzute de lege.

Reporter: Vă mulţumim!