DNA intenţionează să ceară redeschiderea dosarului "Bani pentru preşedinte"

Elena Udrea şi Ioana Băsescu se pare că nu scapă deocamdată de prezenţa în faţa instanţei, chiar dacă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis în 11 iulie 2023 că ele nu pot fi trase la răspundere penală în dosarul "Bani pentru preşedinte", deoarece a intervenit prescripţia răspunderii penale conform deciziilor CCR din 2018 şi 2022.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în urma deciziei din 25 iulie 2023 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene - prin care magistraţii europeni au stabilit că, în cauzele care privesc fraudarea intereselor financiare ale UE deciziile CCR privind intervenirea prescripţiei răspunderii penale nu se aplică, prin prisma supremaţiei dreptului comunitar în faţa celui naţional -, se pregătesc să formuleze un recurs în casaţie, o cale extraordinară de atac, în dosarul respectiv. Decizia fost luată după ce procurorii DNA au ajuns la concluzia că hotărârea CJUE - care permite magistraţilor români să nu ţină cont de deciziile CCR şi ÎCCJ privind prescripţia şi să nu mai închidă dosarele penale - se aplică şi în cazurile de corupţie, nu doar în cele de fraudă cu fonduri europene, evaziune şi contrabandă.

Amintim că în acest dosar, Ioana Băsescu - fiica fostului preşedinte al României, Traian Băsescu - şi Elena Udrea au fost condamnate de prima instanţă la 5 ani, respectiv 8 ani de detenţie cu executare pentru corupţie. Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii DNA, în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală. "Legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de Elena Udrea, care era şefa staff-ului de campanie a lui Traian Băsescu şi coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare", susţine DNA. În dosarul respectiv, Elena Udrea a fost trimisă în judecată pentru instigare la luare de mită (două fapte) şi spălare a banilor (cinci fapte), iar Ioana Băsescu, notar public, pentru instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor. Menţionăm că urmare a deciziilor CCR din 2018 şi 2022, peste 5.000 de dosare - unele cu inculpaţi celebri, unii dintre ei având decizii de condamnare de ani grei de închisoare în primă instanţă, cazuri cu fapte grave şi prejudicii mari - s-au închis pentru că a intervenit prescripţia răspunderii penale, pentru faptele penale din perioada 2014-2022, termenele de prescripţie fiind mai mici decât cele din prezent.

CJUE a decis că deciziile CCR privind prescripţia nu pot reatroactiva pe principiul legii penale mai favorabile până la data intrării în vigoare a noului Cod penal, 1 februarie 2014, întrucât presupune lipsă de previzibilitate a legii şi se încalcă autoritatea de lucru judecat. În consecinţă, CJUE a redus perioada în care faptele se prescriu mult mai repede de la 2014-2022 la 2018-2022.