DNA - între lupta anticorupţie şi reducerea competenţelor de către Parlament

Corupţia reprezintă încă un fenomen generalizat în anumite sectoare din ţara noastră, prejudiciile cauzate de acest fenomen fiind la nivel ridicat, dar cu un procent redus de recuperare a lor în urma deciziilor definitive ale instanţelor penale, au afirmat, ieri, cei doi candidaţi pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Crin Bologa (actualul şef al instituţiei) şi Marius Ionuţ Voineag (procuror DNA).

Actualul procuror-şef a arătat că reducerea competenţei DNA, reducere operată de Legislativ, nu este benefică pentru statul român.

"Este o vulnerabilitate reducerea competenţei, nu pentru DNA, ci pentru rolul şi scopul DNA în societate. Este o vulnerabilitate a societăţii româneşti în momentul în care noi avem procurori specializaţi, avem o structură completă şi complexă şi noi am pierdut competenţa de a instrumenta cazuri de evaziune fiscală. De când DNA a pierdut competenţa pe evaziune fiscală, am constatat că nu mai sunt dosare mari de evaziune fiscală în instanţă, pentru că celelalte structuri de parchet nu au competenţa noastră, nu au specialiştii noştri în cercetarea acestor speţe. (...) Reglementările nu ne permit să protejăm fondurile naţionale aşa cum protejăm fondurile europene. Vulnerabilitatea este a societăţii româneşti care nu foloseşte la maximum o structură de parchet precum DNA", a spus Crin Bologa, care a precizat că încărcătura pe fiecare procuror anticorupţie se ridică la aproximativ 30 de dosare.

"Am cerut extinderea competenţei noastre pentru a avea o mai mare forţă de acţiune pe anumite domenii unde, din studiile noastre, am constatat că se fraudează banul public, pentru că am constatat că în anumite dosare este vorba de delapidare şi gestiune frauduloasă şi nu abuz în serviciu. Am declinat competenţa la alte instituţii de Parchet şi n-am mai auzit să se întâmple ceva. Atunci am cerut să ne extindem competenţa pentru a ne folosi toate forţele", a arătat Crin Bologa.

El a precizat că rezultatele obţinute în ultimii ani sunt bune, în ciuda faptului că activitatea procurorilor anticorupţie a fost marcată de restricţiile impuse în pandemia Covid-19.

"În perioada 2020-2022, în fiecare an am avut în lucru peste 6000 dosare, din care 3000 noi, şi s-au soluţionat peste 2000 de dosare. La sfârşitul anului 2022 au rămas în lucru peste 3000 dosare, din care 90 în legătură cu pandemia Covid-19 cu 122 de inculpaţi. În ultimii trei ani, s-a dispus trimiterea în judecată a peste 1000 de dosare, din care 72 cu 94 de inculpaţi în legătură cu pandemia. În total, în 2020-2022 au fost trimişi în judecată 2014 inculpaţi, din care 635 au ocupat funcţii importante în statul român - din care 15 parlamentari, un europarlamentar, patru miniştri şi un prim-ministru. Am preluat DNA cu un stoc de 455 de dosare mai vechi de cinci ani, iar la finalul anului 2022 am ajuns la 263 astfel de dosare", a spus Crin Bologa.

• Crin Bologa: "Statul român a mărit bugetul sistemului public de sănătate, dar avem în continuare servicii medicale proaste"

Întrebat de membrii comisiei ce se întâmplă cu corupţia din sistemul public de sănătate, procurorul şef al DNA a spus că nu îşi explică acest fenomen, mai ales că fondurile alocate de la bugetul de stat pentru acest domeniu au crescut substanţial în ultimii ani.

"Am constatat că domeniul sănătăţii publice în ceea ce priveşte achiziţiile sau ocuparea posturilor sau ocuparea funcţiilor este atins în continuare de corupţie. De asemenea, am constatat în ceea ce priveşte ocuparea funcţiilor publice în toate instituţiile, atât centrale, cât şi descentralizate, există un fenomen al corupţiei care constă în furnizarea subiectelor pentru a ocupa aceste funcţii de către persoane care nu ar avea capacitatea profesională şi intelectuală să ocupe funcţiile respective. Prin fraudarea acestor concursuri, funcţiile vor fi ocupate de persoane nepregătite, astfel încât toată instituţia va funcţiona prost şi achiziţiile publice realizate de aceste instituţii va fi posibil să fie fraudate, în momentul în care aceste persoane numite în aceste funcţii (...) ştiu că au fost numite în acele funcţii nu pe criterii de competenţă şi atunci trebuie să-i servească pe cei care le-au pus în funcţie", a spus şeful DNA.

Potrivit lui Crin Bologa, serviciile medicale sunt "proaste", chiar dacă statul a mărit anual bugetul.

"S-au făcut studii, de exemplu, pe buget în domeniul sănătăţii. Statul român în fiecare an, dacă nu a dublat, oricum a mărit bugetul pentru sănătate. Or, noi avem servicii medicale proaste în continuare. Foarte mulţi din cetăţenii noştri se duc în alte state europene pentru a-şi face tratamentul. Or, este inexplicabil cum din ce în ce sunt mai mari fonduri alocate sănătăţii, iar noi în continuare avem un fenomen al corupţiei generalizat în acest domeniu", a transmis Crin Bologa.

Întrebat de Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei, despre lipsa de vizibilitate a activităţii DNA în mass-media, în ultimii ani, Crin Bologa a răspuns că procurorii anticorupţie au respectat strict regulamentul de comunicare stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii şi practic, în acest mod, s-au ferit de atacurile nejustificate din partea unor trusturi de presă.

"Avem trusturi mass-media care sunt deţinute în proprietate şi controlate de persoane care au fost cercetate, reţinute, trimise în judecată şi condamnate pentru fapte de corupţie. Or este explicabil de ce procurorii DNA care au instrumentat aceste dosare au fost atacaţi în mass-media. Prin respectarea regulilor de comunicare impuse de Consiliul Superior al Magistraturii noi nu am mai permis acestor trusturi mass-media să atace de cele mai multe ori pe nedrept procurorii noştri. Sigur că cetăţenii aşteaptă prin intermediul mass-media rezultate vizibile în cursul urmăririi penale. Dar noi trebuie să avem rezultate vizibile după finalizarea dosarelor în instanţele de judecată. O victorie de o zi pe prima pagină a ziarelor nu înseamnă nimic pe lângă o victorie obţinută după un an, doi sau mai mulţi, în instanţa de judecată, când avem satisfacţia muncii bine făcute. O parte din mass-media atacă DNA pentru că direcţia a avut curajul să se lege de absolut orice persoană, indiferent de poziţia acesteia în statul român, iar o parte a mass-mediei este nemulţumită pentru că nu a mai avut acces la datele noastre, chiar dacă a avut intenţii pozitive, de susţinere a DNA", a afirmat Crin Bologa.

• Recuperarea prejudiciilor în dosarele de corupţie, o problemă nesoluţionată

Marius Ionuţ Voineag, procuror în cadrul DNA, a arătat că este nevoie d eun nou suflu managerial la DNA, de o nouă viziune şi de o abordare interdisciplinară şi multidimensională a fenomenului corupţiei. DNA 2.0, proiectul său prezentat în faţa comisiei din cadrul Ministerului Justiţiei, prevede recuperarea reală, integrală, a prejudiciilor rezultate din infracţiunile de corupţie, pe considerentul că în cazul unor condamnări penale la câţiva ani de închisoare unii infractori îşi asumă acest cost al corupţiei, ştiind că vor rămâne după eliberare cu banii primiţi ilegal.

"Dacă ne referim la impact, România pierde anual câteva zeci de miliarde euro prin lipsa de rol activ în combaterea eficientă a corupţiei, potrivit unui studiu al Parlamentului European realizat în anul 2016. Pentru a rupe acest cerc vicios este necesară o politică solidă de descurajare bazată în primul rând pe recuperarea produsului infracţional. (...) Prin executarea hotărârilor judecătoreşti pronunţate la nivelul anului trecut, din aproximativ 110 milioane euro constataţi ca prejudicii, au fost executaţi până într-un milion de euro, ceea ce înseamnă sub 1%. Această disproporţie vădită între dispoziţiile de confiscare a instanţelor penale şi valoarea efectivă a produsului infracţional recuperat este determinată în primul rând de modalitatea în care au fost individualizate bunurile în cursul urmăririi penale. De aceea este necesar ca investigaţia financiară paralelă să ocupe un loc central în urmărirea penală, încă de la începutul anchetelor, pentru a identifica precis bunurile care vor face obiectul unor măsuri asiguratorii", a spus Marius Ionuţ Voineag.

Potrivit acestuia, la nivelul DNA este nevoie de un plan strategic coerent şi integrat pentru remedierea disfuncţiilor din activitate şi de asumarea unui rol mai larg al instituţiei publice în privinţa prevenţiei corupţiei.

Rezultatul privind interviul susţinut în faţa comisiei va fi publicat luni, 27 februarie, după ce în prealabil în 24 februarie vor susţine interviuri şi candidaţii pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT. Amintim că luni au apărut în faţa comisiei candidaţii pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

După aflarea rezultatelor, ministrul Cătălin Predoiu va înainta, spre avizare, Consiliului Superior al Magistraturii, propunerile sale pentru conducerea celor trei structuri de parchet, urmând ca apoi să prezinte propunerile privind procurorii de rang înalt preşedintelui Klaus Iohannis. Acesta din urmă este singurul abilitat potrivit Constituţiei şi legislaţiei în vigoare să numească în respectivele funcţii de conducere, prin decret prezidenţial, candidaţii propuşi de ministrul Justiţiei.