DNA: "Modificările Codului de procedură Penală vor avea un efect devastator asupra anchetelor penale"

Actualizare 19:24 DIICOT: "Modificarea legislaţiei penale se face fără transparenţă şi fără consultarea unor practicieni"

Direcţa de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) îşi exprimă surprinderea şi îngrijorarea cu privire la modalitatea în care se desfăşoară modificarea legislaţiei penale.

"Neoficial am luat act de un număr semnificativ de amendamente la Codul penal şi Codul de procedură penală formulate în contextul procedurilor în desfăşurare la Comisia Specială Comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, care reprezintă, în opinia noastră, reglementări excesive, dincolo de standardele stabilite prin Directivă şi care vor avea ca finalitate o nouă amputare a posibilităţilor tactice de investigare a infracţiunilor în vederea tragerii la răspundere penală a persoanelor care le-au săvârşit", precizează DIICOT, prin intermediul unui comunicat de presă.

De asemenea, DIICOT apreciază că Directiva (UE) 2106/343, a cărei transpunere este invocată de parlamentarii PSD-ALDE şi care stabileşte standarde minime cu privire la prezumţia de nevinovăţie la nivel comunitar, este deja în covârşitor de mare măsura implementată în legislaţia penală din România.

"Fără a beneficia la acest moment de o formă oficială care să consemneze amendamentele depuse la Comisie, dar conştienţi de faptul că în cadrul lucrărilor de azi ale Comisiei, sunt dezbătute şi aprobate amendamente importante, ne manifestăm întreaga disponibilitate de a participa la consultări pentru elaborarea modificărilor necesare legislaţiei penale de natură a consolida atât garanţiile prezumţiei de nevinovăţie a persoanelor suspecte sau inculpate, garanţiile procesului echitabil cât şi garanţiile necesare pentru apărarea ordinii de drept şi a intereselor generale ale societăţii", se mai arată în comunicat.

Potrivit procurorilor, modificarea art. 267 din Codul de procedură penală în sensul restrângerii posibilităţii organelor de urmărire penală de a accesa informaţii conţinute în baze electronice de date deţinute de organe ale administraţiei de stat şi argumentele invocate în susţinerea unei astfel de modificări reflectă o înţelegere total greşită a naturii investigaţiilor penale şi a rolului organelor de anchetă penală.

"Bazele de date oferă informaţii şi nu probe. Principiul egalităţi de arme se referă la probe şi administrarea lor, singurele elemente pe baza cărora poate fi înfrântă în cele din urmă prezumţia de nevinovăţie", precizează DIICOT.

La rândul lor, modificările propuse la art. 83 din Codul de procedură penaă cu privire la prezenţa inculpatului la proceduri de audiere a diferiţilor subiecţi procesuali în faza de urmărire penală contrazice, potrivit DIICOT, dispoziţii exprese privind audierea unor persoane în cadrul căreia este exclusă posibilitatea prezenţei inculpatului.

"În măsura în care vom lua cunoştiinţă în întregime de textele supuse dezbaterilor în cadrul Comisiei Speciale Comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei, vom comunica, la cerere, punctul de vedere al procurorilor din cadrul D.I.I.C.O.T. cu privire la modificările şi amendamentele propuse", conchid procurorii.

(G.F.)

--------

Actualizare 18:06 Parchetul General, despre modificarea Codurilor penale: "Amendamentele propuse vor avea consecinţe negative asupra procesului penal"

Parchetul General susţine că amendamentele depuse pentru modificarea Codurilor penale vor avea "consecinţe negative asupra procesului penal" şi vor modifica arhitectura acestuia, în sensul îngreunării actului de urmărire penală, potrivit unui comunicat de presă remis Redacţiei.

În plus, procuroriii susţin că "se încearcă o limitare a aplicării unor principii fundamentale precum şi a unor instituţii esenţiale ale procesului penal" şi se pune mai mult acceentul pe respectarea drepturilor procesuale ale inculpaţilor şi mai puţin ale persoanelor vătămate.

Parchetul General a transmis un punct de vedere cu privire la modficarea Codurilor penale, afirmând că amendamentele propuse în vederea transpunerii Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 09.03.2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale "se abat grav de la sensul acesteia, având consecinţe negative asupra procesului penal".

În comunicat se precizează: "Obligativitatea transpunerii Directivei este un pretext pentru a modifica arhitectura procesului penal, în sensul îngreunării până la lipsirea de eficienţă a actului de urmărire penală. Doar astfel poate fi explicată introducerea unor texte care sunt în contradicţie atât cu standardele europene în materie, cât şi cu prevederile interne, validate de Curtea Constituţională".

Potrivit procurorilor, "se încearcă o limitare a aplicării unor principii fundamentale (Aflarea adevărului şi Caracterul echitabil al procesului penal) precum şi a unor instituţii esenţiale ale procesului penal (probatoriu, începerea urmăririi penale, măsuri preventive)".

"Adoptarea acestor modificări va duce, totodată, la o limitare a procurorului în îndeplinirea atribuţiilor sale prioritare în materie penală, precum şi în exercitarea rolului său constituţional de a reprezenta, în activitatea judiciară, interesele generale ale societăţii şi de a apăra ordinea de drept, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor", se mai susţine în document.

Potrivit Parchetului General, unele dintre modificările propuse a fi aduse legislaţiei penale - limitarea sferei mijloacelor de probă; înlăturarea din rândul infracţiunilor pentru care se poate dispune arestarea preventivă a corupţiei, evaziunii fiscale, spălării banilor precum şi a infracţiunilor pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea de 5 ani sau mai mare (spre exemplu, constituirea de grup infracţional organizat); restricţionarea accesului rapid al procurorilor la informaţii pentru a putea acţiona eficient pentru descoperirea faptelor etc. - "vor avea ca efect încetinirea sau blocarea în anumite situaţii a activităţii de urmărire penală".

"Totodată, este de remarcat faptul că sensul amendamentelor aflate în dezbatere indică o preocupare exclusivă pentru respectarea drepturilor procesuale ale inculpaţilor şi mai puţin ale persoanelor vătămate, aspect care încalcă principiul asigurării unui proces echitabil", mai spus reprezentanţii PICCJ.

Aceştia explică, de asemenea, fapptul că limitarea comunicării publice "este în contradicţie cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.

În comunicat se mai susţine: "Nu în ultimul rând, subliniem faptul că instituirea unei răspunderi penale a autorităţii judiciare, în sensul interdicţiei de a comunica informaţii de interes din activitatea de urmărire penală este în contradicţie cu jurispudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului care recunoaşte necesitatea aducerii la cunoştinţa publicului a informaţiilor de interes public, cât şi cu prevederile art. 31 din Constituţia României, potrivit cărora dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit".

(A.C.)

-------

Actualizare 15:35 Laura Codruţa Kovesi: " Modificările aduse codului penal pot închide Direcţia Naţională Anticorupţie"

Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie(DNA), Laura Codruţa Kovesi, spune că modificările pe care parlamentarii vor să le aducă la Codurile penale elimină foarte multe din instrumentele eficiente de investigare pe care le au procurorii şi că dacă acestea vor fi aprobate "DNA se va închide".

"Aceste modificări nu vor afecta doar activitatea tuturor procurorilor, ci pun în pericol toţi românii", a explicat Kovesi.

"Dacă noi la DNA avem o sesizare că un primar a cerut mită ca să atribuie un contract, noi imediat va trebui să anunţăm acea persoană, să sunăm la domnul primar şi să îi spunem ştiţi, avem o sesizare la DNA că dumneavoastră veţi primi mită şi din acest moment aveţi dreptul să participaţi la toate actele pe care noi le facem ca să vă prindem când dumneavostră primiţi mită. Dacă intra în vigoare un astfel de text, putem spune că DNA se închide", a declarat Kovesi la Digi 24.

Ea a afirmat că s-ar putea ca procurorii să nu mai ajungă niciodată la trimiterea în judecată, dacă vor fi obligaţi ca persoanele anchetate să fie anunţate înainte de orice fel de investigaţie, potrivit News.ro.

"Ce conturi mai poţi să verifici, ce investigaţii mai poţi să faci, ce probe mai poţi să administrezi, când acea persoană ştie că tu vrei să o investighezi pentru o anumită faptă?", a spus Kovesi.

Şefa DNA a mai precizat că o altă modificare care ar afecta grav activitatea procurorilor se referă la imposibilitatea de a folosi în alt dosar rezultatele percheziţiilor informatice.

"Dacă ridicăm un calculator şi, pe lângă documentele pe care le căutăm şi mailuri care ne interesează găsim fişiere video cu o crimă sau cu pornografie infantilă, nu putem face nimic cu acele fişiere, ci, dimpotrivă, trebuie distruse", a arătat şefa DNA.

(V.D.)

------

Modificările Codului de procedură Penală vor avea un efect devastator asupra anchetelor penale, deoarece elimină instrumentele legale indispensabile prin care organele de anchetă pot investiga infracţiunile, informeză Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), potrivit unui comunicat de presă remis Redacţiei.

În comunicat se precizează: "În realitate toate garanţiile pe care le implică Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 09.03.2016 sunt deja prevăzute în legislaţia internă. Aşadar, Directiva este folosită doar ca un pretext pentru a elimina capacitatea organelor de urmărire penală de a descoperi şi de a dovedi infracţiuni, iar scopul acestor modificări nu are nicio legătură cu prezumţia de nevinovăţie".

În comunicat se mai menţionează: "Modificarea art. 307 alin. 2 Cod procedură penală va obliga procurorii ca imediat după înregistrarea unei sesizări care priveşte o persoană determinată să o anunţe pe aceasta şi să îi permită să asiste la actele efectuate. În acest mod, nu vor mai putea fi administrate mijloace de probă care presupun confidenţialitate, precum înregistrările telefonice sau ambientale, percheziţii domiciliare sau informatice ori prinderi în flagrant"

Reprezentanţii DNA susţin că modificarea art. 83 Cod procedură penală care dă dreptul suspectului şi inculpatului să asiste la audierile martorilor va îngreuna efectuarea urmăririi penale, având în vedere că în numeroase situaţii martorii vor fi intimidaţi de prezenţa autorului infracţiunii, mai ales în situaţiile în care se află în relaţie de subordonare faţă de acesta, cum se întâmplă în situaţia infracţiunilor de abuz în serviciu şi corupţie. În prezent, legea dă dreptul avocatului să asiste la aceste audieri, garanţie absolut suficientă pentru a dreptul la apărare al persoanei cercetate.

De asemenea, în comunicat se precizează: "Prin modificarea art. 267 alin. 2 Cod procedură penală, procurorii vor fi privaţi de un instrument indispensabil în investigarea infracţiunilor şi anume accesul rapid la informaţii pentru a putea acţiona eficient pentru descoperirea faptelor. Trebuie menţionat că orice instituţie este obligată să comunice organelor de urmărire penală orice informaţii necesare în cadrul unei anchete, iar prin accesul la bazele de date creşte doar viteza de reacţie pentru identificarea rapidă a autorilor unei infracţiuni. Nu poate fi condiţionat accesul procurorului şi al poliţistului la instrumente investigative de acordarea aceluiaşi drept şi autorilor infracţiunilor. Dreptul la apărare presupune garanţii pentru persoana cercetată, nu tăierea instrumentelor la care are acces organul de urmărire penală, pentru a-l împiedica să descopere infracţiunile săvârşite".

Modificarea art. 273 Cod procedură penală dezincriminează practic infracţiunea de mărturie mincinoasă, cu efect inclusiv asupra tuturor cauzelor aflate pe rol având ca obiect această infracţiune, prin aplicarea principiului legii penale mai favorabile, potrivit DNA.

Va fi extrem de dificilă, chiar imposibilă aflarea adevărului, în condiţiile în care martorii vor şti că pot minţi fără să aibă nicio consecinţă, mai precizează procurorii.

În ceea ce priveşte modificarea art. 542 Cod procedură penală, procurorii susţin că aceasta introduce o răspundere obiectivă a magistratului, în toate situaţiile, pentru că acţiunea în regres nu mai este condiţionată de dovedirea relei credinţe sau a gravei neglijenţe, aşa cum este în reglementarea actuală.

În comunicat se mai arată: "Introducerea art. 542 alin. 1 Cod procedură penală reglementează o nouă formă a infracţiunii de abuz în serviciu, doar pentru magistraţi şi incriminează inclusiv săvârşirea faptei din culpă indiferent de natura obligaţiei încălcate. Această formă a infracţiunii de abuz în serviciu reprezintă o discriminare evidentă faţă de toate celelalte categorii sociale care sunt sancţionate doar dacă acţionează cu intenţie şi doar dacă încalcă prevederi dintr-o lege;

- Prin modificarea art. 364 Cod procedură penală devine practic imposibilă condamnarea în lipsă a unei persoane;

- Prin modificarea art. 335 Cod procedură penală, o soluţie iniţială de clasare nu va mai putea fi infirmată după 6 luni, chiar dacă ar apărea probe noi care ar dovedi că persoana a săvârşit în realitate infracţiunea pentru care a fost cercetată. Există numeroase situaţii în care sunt descoperite noi mijloace de probă după dispunerea unei soluţii de clasare în cauze care vizează infracţiuni dintre cele mai grave, însă autorii acestor fapte nu vor mai putea fi traşi la răspundere penală;

- Prin modificarea art. 223 alin .2 Cod procedură penală nu vor mai putea fi arestaţi preventiv autorii infracţiunilor de corupţie, evaziune fiscală, spălare de bani, chiar dacă lăsarea lor în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Mai mult, nu vor mai putea fi arestaţi preventiv autorii infracţiunilor contra capacităţii de apărare a României, infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de război, dacă comit aceste infracţiuni fără violenţă. Prin această modificare se realizează o discriminare evidentă între autorii acestor fapte şi cei ai unor infracţiuni mai puţin grave (falsificare de monedă) şi se poate da naştere unei stări de insecuritate în societate.

- Modificarea art. 139 Cod procedură penală vor duce la eliminarea, dintre mijloacele de probă, a înregistrărilor realizate cu respectarea legii, ceea ce va îngreuna dovedirea infracţiunilor;

- Modificarea art. 168 Cod procedură penală va duce la imposibilitatea de a folosi, într-o altă cauză, rezultatele unei percheziţii informatice şi va îngreuna dovedirea unor infracţiuni, fără nici un argument obiectiv. Nu se poate justifica excluderea unor probe care au fost administrate cu respectarea legii şi în baza autorizaţiei unui judecător ;

- Introducerea art.4 alin.3, 4 Cod procedură penală realizează o evidentă discriminare între autorii unor infracţiuni şi dreptul publicului de a avea acces la informaţii de interes public. Aceste reglementări contravin jurisprudenţei constante a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), Recomandării (2003) 13 a Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei, Rezoluţiei nr.428/1970 adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei privind obligaţia statelor de a asigura accesul oricărei persoane interesate şi mass-media la informaţii de interes public. Cercetările efectuate în cauze de corupţie, spălare de bani, evaziune fiscală, cauze de violenţă etc reprezintă informaţii de interes public, aşa încât, restricţia echivalează cu încălcarea dreptului publicului de a avea acces la informaţii publice".

Astfel, potrivit ordinii de zi a şedinţei Comisiei Speciale Comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei, în data de 14 decembrie 2017, au loc dezbateri privind propunerile de modificare şi completare a dispoziţiilor Codului de procedură Penală şi Codului Penal prin raportare la transpunerea Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 09.03.2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.