Dobânda, în sprijinul leului

Cursul de schimb reprezintă de foarte mult timp una dintre preocupările tuturor românilor, aspect subliniat chiar de Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, în discursurile sale. Atât domnia sa, cât şi analiştii financiari bancari şi-au exprimat de nenumărate ori îngrijorarea pentru volatilitatea cursului monedei naţionale şi efectele negative ale acestei volatilităţi în economia noastră.

Cei mai mulţi dintre analişti apreciază că valoarea actuală a cursului este uşor peste nivelul de echilibru. Ei consideră că, până la finele acestui an, raportul dintre euro şi leu va scădea la 3,5 şi că volatilitatea acestuia va continua să fie mare, dar nu o va depăşi pe cea din 2007. Banca Naţională a afişat, vineri, un nivel al cursului de 3,6130 lei pentru un euro, minimul ultimelor trei luni, cu peste 4% mai mic faţă de valoarea maximă a acestui an, înregistrată la mijlocul lunii ianuarie.

Doamna Rozalia Pal, Economist şef al UniCredit Ţiriac Bank, anticipează o uşoară apreciere a cursului de schimb până la sfârşitul acestui an, datorită evoluţiei pozitive a economiei româneşti şi a intrărilor de capital străin care au determinat creşterea producţiei şi a capacităţii de export.

Domnul Nicolaie Alexandru, senior economist al ING, apreciază că, în prezent, cursul de schimb se află, probabil, uşor peste nivelul de echilibru, estimat a fi între 3,5 şi 3,6 lei pentru un euro.

Domnul Dan Bucşa, şeful departamentului de Cercetare al Bancpost consideră că diferenţa pozitivă de dobândă în favoarea leului sprijină ipoteza unei aprecieri a leului până la sfârşitul anului, în situaţia în care investitorii ajung la concluzia că cele mai importante efecte negative ale crizei financiare internaţionale s-au făcut deja simţite.

Ca urmare, ei ar putea fi, din nou, interesaţi să mizeze pe monedele ce beneficiază de o diferenţă mare de dobândă faţă de euro sau de dolarul american, a explicat economis­tul şef al Bancpost.

Orice efecte neanticipate şi întârziate ale crizei financiare internaţionale pot însa să majoreze riscul asociat economiilor emergente de către investitorii străini, ne-a mai spus Dan Bucşa. Astfel, leul ar putea fi afectat de noi presiuni de depreciere.

Leul a suferit o corecţie puternică în perioada iulie 2007 - februarie 2008, de la un nivel supraapreciat (3,1 lei pentru un euro) la unul compatibil cu fundamentele macroeconomice, apreciază Dan Bucşa.

Florian Libocor, economistul şef al BRD SocGen, crede că leul a intrat într-un nou ciclu în care efectul de pendul se va manifesta între 3,75 - 3,50, uşor mai apreciat faţă de primul trimestru. Economistul şef al BRD SocGen ia în calcul posibilitatea ca BNR să fi intervenit în piaţă pentru a stabiliza cursul leului şi consideră că volatilitatea nu poate fi mai mare faţă de cea de anul trecut.

Dragoş Cabat, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari din România (CFA România), apreciază că, în momentul de faţă, nivelul cursului este unul normal, ţinând cont de incertitudinile din economia noastră, de anul electoral şi de piaţa internaţională volatilă. Fiind un an electoral pe de altă parte, probabil că se doreşte întărirea leului în mod " artificial"ceea ce ar susţine şi o scădere a inflaţiei mai rapidă. "Totuşi, pentru sfârşitul anului prevad un nivel al cursului de schimb leu/ euro de 4" a adăugat preşedintele CFA România.

Institul Naţional de Statistică va publica astăzi rata inflaţiei pentru luna martie, pe care analiştii noştri o văd peste 8%. Ei consideră că această valoare va fi cea mai mare din acest an.

Pentru luna martie, analiştii UniCredit prevăd o creştere a nivelului general al preţurilor cu 0,5% faţă de luna februarie şi o creştere anuală de 8,5% (faţă de martie 2007).

Cursul va fi influenţat într-o proporţie nesemnificativă de creşterea de până în prezent a inflaţiei, consideră doamna Rozalia Pal. Factorii semnificativi care au contribuit la deprecierea leului au fost scăderile pieţelor financiare internaţionale şi schimbarea sentimentului investitorilor străini faţă de ţara noastră. Totuşi, apariţia unor dezechilibre macroeconomice cum ar fi creşterea deficitului de cont curent sau inflaţia mai ridicată poziţionează România pe un grad de risc mai ridicat şi poate conduce la scăderea intrărilor de capital străin. Astfel, putem vorbi de o influenţă indirectă a inflaţiei asupra cursului. Pe termen lung, deprecierea leului are ca efect încetinirea consumului, mai ales a consumului alimentat de produsele importate şi, implicit, scăderea inflaţiei, a adăugat Rozalia Pal.

Inflaţia lunară din martie va fi de circa 0,5% ceea ce va "împinge" inflaţia anuală la circa 8,4% care este posibil să fie nivelul maxim al anului 2008, estimează Florian Libocor.

"Este de aşteptat ca inflaţia anuală să înceapă să scadă în a doua parte a anului însă cred că la final de an nu se va încadra în intervalul 5-6%", ne-a declarat Florian Libocor.

Analiştii ING anticipează o rată anuală a inflaţiei de 8,7%, în principal ca urmare a creşterii preţului combustibililor şi chiriei la imobilele administrate de RAPPS. Pentru lunile următoare ei se aşteaptă la un uşor trend descendent.

Creşterea exporturilor din ultimele două luni este pusă de analişti pe seama deprecierii leului din ultima perioadă. Ei apreciază că o creştere a cursului influenţează semnificativ deficitul de cont curent prin stimularea exporturilor.

Dan Bucşa este de părere că deprecierea leului este benefică pentru exporturi dar evoluţia recentă a celor din urmă nu pare neapărat corelată cu evolutia cursului. În mod normal, de creşterea cursului ar fi trebuit să beneficieze, în primul rând, exporturile cu valoare adaugată redusă (cele din industria prelucrătoare şi, dintre acestea, cele din industria uşoară). Datele Eurostat arată însă că cea mai mare dinamică au avut-o exporturile de maşini, utilaje şi echipamente (cu valoare adăugată mare) şi cele de combustibili.

"Nu este plauzibil să credem că un deficit care s-a accentuat treptat în ultimii 8 ani se poate închide într-o perioadă atât de scurtă (un an)" este de părere Dan Bucşa.

Nicolaie Alexandru ne-a spus, referitor la deficitul de cont curent, că este imposibil să revină la niveluri sustenabile în 2008." De altfel, ne aşteptăm la o uşoară înrăutăţire. Niveluri sustenabile nu se pot atinge într-un timp atât de scurt decât printr-o ajustare brutală a contului curent ca urmare a unei crize valutare",ne-a explicat domnia sa.

Florian Libocor apreciază că prin ajutorul cursului de schimb se pot obţine câştiguri temporare, în lupta cu deficitul extern, nesustenabile pe termen lung.

"Comportamentul comerţului exterior din primele două luni ale anului 2008 poate semnala o tendinţă, însă pentru a transforma tendinţa în ciclu sustenabil de revenire, este nevoie de o strategie", a conchis Florian Libocor.

In opinia lui Dragoş Cabat, cursul de schimb este important pentru economie, în general, şi nu trebuie să servească numai rolul de susţinător al exporturilor. Companiile exportatoare trebuie să devină competitive prin calitate şi tehnologie, nu prin cursul de schimb, apreciază preşedintele Dragoş Cabat.

Leul a scăzut în acelaşi ritm cu preţul acţiunilor listate pe piaţa de capital din ţară.

Deşi există o corelaţie pozitivă între curs şi preţul acţiunilor listate, nu putem vorbi despre o cauzalitate, consideră doamna Rozalia Pal. Domnia sa apreciază că atât moneda naţională, cât şi indicii bursieri au fost influenţaţi de turbulenţele de pe pieţele financiare internaţionale.

Dan Bucşa apreciază că piaţa bursieră din ţara noastră este una puţin dezvoltată. "Tranzacţiile la bursa sunt mult mai mici decât cele de pe piaţa valutară, ceea ce înseamnă că impactul scăderii recente a pieţei bursiere este unul redus", a explicat analistul Bancpost. Ambele evoluţii au fost influenţate de înrăutăţirea percepţiei investitorilor internaţionali faţă de investiţiile făcute în România, deşi tranzacţiile de pe piaţa bursieră au fost efectuate în ultimele trei luni cu precădere de investitori autohtoni, a adăugat Dan Bucşa.

Dragoş Cabat consideră că preţul acţiunilor depinde de cursul de schimb al leului, în special prin prisma investitorilor străini, care se uită la profitul total în propria monedă.