Dobânzile overnight, la maximul ultimelor şase luni

Tensiunile de săptămâna trecută de pe piaţa monetară au dus nivelul mediu al dobânzilor la depozitele atrase, respectiv plasate, pentru o zi la 3,83%, respectiv 4,33% pe an, cele mai ridicate din ultimele şase luni.

Agitaţia a fost generată de aşteptările actorilor ca Banca Naţională a României (BNR) să intervină pentru susţinerea leului, ne-a declarat Mihai Ţânţaru, economist în cadrul ING Bank.

Pe 30 iulie 2013, ROBID overnight a fost de 3,66% pe an, iar ROBOR overnight, de 4,54% pe an.

Dobânzile au urcat cu aproape două puncte procentuale, comparativ cu ziua precedentă.

Şi joi ascensiunea a fost notabilă, de peste un punct procentual faţă de nivelul de miercuri.

De la începutul anului, fluctuaţiile de la o zi la alta au fost de mai puţin de 30 de puncte de bază (n.r. un punct de bază = 100 puncte procentuale).

Volumele de tranzacţionare din piaţa valutară au fost mari, în ultima parte a săptămânii trecute, ceea ce, potrivit dealerilor, indică implicarea Băncii Centrale pentru aprecierea monedei naţionale relativ la euro.

"Aceste mişcări au creat o oarecare teamă cu privire la lichiditatea care mai există în piaţă. Noi (n.r. economiştii de la ING) considerăm că există încă surplus de lichiditate, motiv pentru care dobânzile overnight nu ar trebui să fie la acest nivel, ci mai jos", ne-a declarat Mihai Ţânţaru.

Consiliul de Administraţie al BNR a hotărât, pe 8 ianuarie, reducerea ratei dobânzii de politică monetară la 3,75% pe an, de la 4% pe an, scăderea rezervei minime obligatorii (RMO) aplicabile pasivelor în lei ale instituţiilor de credit la nivelul de 12% de la 15% şi a ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută la nivelul de 18% de la 20%, începând cu perioada de aplicare 24 ianuarie-23 februarie 2014.

Deşi guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, declara, atunci, că nu vede motive de depreciere semnificativă a leului în urma reducerii RMO la lei şi valută, cursul a "sărit" de 4,5 lei/euro încă din ziua următoare, nivelul sub care nu a mai coborât până pe 31 ianuarie. În ciuda deprecierii leului, BNR nu a părut să se implice în piaţa valutară.

Săptămâna trecută, tendinţa a fost, însă, una descendentă pentru curs, de luni până vineri euro pierzând aproape 4,5 bani faţă de moneda naţională.

Intervenţia Băncii Centrale ar fi fost determinată de situaţia din pieţele emergente, care a produs efecte şi asupra ţării noastre.

Pieţele emergente au fost afectate în ultima săptămână de temeri legate de încetinirea creşterii economice, ca urmare a reducerii de către Rezerva Federală (Fed) a Statelor Unite a măsurilor de stimulare a economiei americane. Fed a decis în această săptămână să reducă achiziţiile lunare de obligaţiuni cu 10 miliarde de dolari, la 65 de miliarde de dolari.

Investitorii au retras 1.870 miliarde de dolari de pe burse la nivel mondial săptămâna trecută, în aşteptarea şedinţei de politică monetară a Fed.

Monedele emergente, precum rubla, lira turcească şi randul sud-african, au scăzut puternic, iar unele bănci centrale au fost nevoite să mărească dobânzile.